Categorie: Penitenciare

Publicat pe

Serverele ANP şi ale unitǎților penitenciare în colaps!!! Atac cibernetic de tip ransomware asupra infrastructurii bazelor de date!!!!! Cum este tovarǎşu ministru Marinescu când vǎ spuneam în septembrie cu privire la ce s-a întâmplat la Tg-Jiu???

Va mai aduceți aminte de articolul de mai jos? 

Rușinică coane Marinescule!!!! Rușinică nea Geo!!!!

Ieri, ministrul justiției Radu Marinescu si directorul general al ANP  Bogdan Burcu  înfierau cu mânie proletară  ,, dezinformările” prezentate în spațiul public de către subsemnatul cu privire la breșa de securitate de la Tg-Jiu dar si alte evenimente petrecute intre timp cu aceeași tema.

Si ca sa o faceți si temeinic sa o faceți până mâine. Acum nu știm până la ce oră. Mă  gândesc că dacă  ANP-ului  i-au  trebuit  o lună  jumătate  să-și  revină  după  șocul  breșei  de  la  Tg-Jiu  celor  din  unități  le este  de  ajuns  o jumătate  de  zi  sa  facă  același  lucru? Mai ales ca in adresa de azi, la punctul 3, se cere ca pana ieri la ora 15 sa fie transmise date despre tablete. Adevarată comunicare a directorului Direcției IT din ANP recompensată cu majorare de 50% de directorul general Burcu . Si eu care ca un necunoscător ii ceream sa nu-i dea. Bravo nea Geo!!! Bravo nea Marinescule!!!

Rezultatul 10 luni mai târziu…….

COMUNICAT DE PRESĂ
În data de 29 iulie 2026, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a fost vizată de un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor stații de lucru și servere care aparțin ANP.
Echipa IT a ANP a contactat imediat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care a intervenit cu celeritate pentru limitarea impactului acestui atac, fiind izolate fizic toate echipamentele.
În acest moment specialiștii IT ai ANP și DNSC lucrează pentru remedierea problemei, dar și pentru investigarea atacului, în acest sens urmând a fi depusă, în cursul zilei, și o plângere la DIICOT.
Ca măsuri de precauție, unele dintre serviciile ANP precum IMS Web, Infokiosk, telefonia pentru persoanele private de libertate, portal programare vizite, conexiunile VPN între locații și site-ul www.anp.gov.ro sunt oprite pentru moment.
‼ În vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil.
‼Cu privire la prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de azi vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată.
‼ În ceea ce privește transferul persoanelor private de libertate la unitățile penitenciare, momentan cursele sunt stopate, situațiile excepționale fiind organizate și realizate punctual, dacă situația va impune.
Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom dispune de mai multe informații.
Anunt! 

UPDATE, 29.07.2026, oră 14:30

Pentru asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate, ANP informează:
1. Efectuarea de convorbiri telefonice de către persoanele private de libertate: zilnic, fiecare persoană privată de libertatea va avea posibilitatea să inițieze apeluri telefonice de max. 5 min, cu ultimele numere apelate anterior atacului cibernetic;
2. Dreptul la vizită și comunicări online: programarea prealabilă a vizitelor și comunicărilor online se va realiza prin metodele alternative existente, respectiv telefonic și fizic la ghișeu;
3. Dreptul la cumpărături: cumpărăturile vor putea fi realizate de către persoanele private de libertate de la punctul comercial din incinta unității (acolo unde există) sau, pe bază de tabel, prin deplasarea personalului desemnat la magazine situate în afara locului de deținere;
4. Dreptul la cereri și petiții: toate cererile și petițiile vor fi întocmite în format fizic;
5. Punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar aprobate vor fi temporizate până la remedierea situației.

Administrația Națională a Penitenciarelor reiterează că investigația este în desfășurare și vom reveni cu informații suplimentare pe măsură ce acestea pot fi comunicate public, pentru a evita confuzia și pentru a asigura securitatea proceselor informaționale.

Asta este poziția instituțională a Administrației Naționale a Penitenciarelor 

Așa sună lipsa măsurilor luate de către Direcția Tehnologia Informației și Comunicații( DTIC ) din septembrie anul trecut, atunci când scoteam în evidență vulnerabilitățile majore ale sistemului informatic, accesat la aceea vreme de un deținut la Penitenciarul din Tg-Jiu. Măsurile dispuse!!!! Totale…. Destituirea conducerii unității, sesizarea Comisiei de disciplină împotriva a 16 ofițeri și agenți din sectorul operativ. De parcă ei gestionau sistemul informatic…. Dar știți ce facem???? Sesizăm Comisia de disciplină din nou împotriva lor. Că s-au obișnuit. Și avem și draftul de la vechile sesizări..

Unde suntem acum ??? Sistemul informatic din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) și unitătile subordonate este complet blocat de un atac cibernetic de tip ransomware asupra stațiilor de lucru și serverelor care aparțin Sistemului penitenciar. Nu mai există control asupra IMS Web, infokioskuri, telefonia pentru detinuti, portal programate vizite, mail intern. Și ca să fim corecți nu mai funcționează nicio aplicație.

Dar ne descurcăm nu-i așa? Trecem la creion chimic și coala de hârtie. Cumpărăturile deținuților le facem cu plasa, fiecare cu desaga, pe bicicletă sau scuter, cu bani din buzunarul propriu deoarece la 95% din detinuți nu știm dacă au bani sau nu. Pentru restul de 5% cumparam din banii primiți prin sectorul vizită ce nu au fost incă depuși in bancă. Legatura cu familia o vor ține prin mila Paytel, câte 5 minute zilnic. 

Asta în timp ce directorul DTIC, Paul Vasile Chiorean, ajuns comisar șef la 33 de ani, după 11 ani de vechime în sistem, fiind avansat la excepțional de 5 ori la rând, e bine mersi. Și ca să ne învățăm minte a primit în ultimul an, patru trimestre la rând majorarea salarială de 50%. 

Acum ministrul Marinescu nu mai este. Dar au rămas urmașii. Aici am ajuns ca urmare a promovării tuturor habarniștilor!!!  Iar mâna aia de profesioniști care se implică nu reușesc să producă prin munca lor atâta vaccin cât să ne vindece de proști. Din păcate nu sunt semne că ne-am putea reveni…

Rușinică coane Marinescule!!!! Rușinică nea Geo!!!!

Publicat pe

Legea salarizării între gargară politică, consultări de dragul pozelor și realitate

Zilele acestea, după luni de „ba pe-a mătii” între partidele politice, Guvernul României scoate pe masă, după cum spun ei, ceea ce ar fi forma finală a legii salarizării. Agitație multă, dorință de a atrage cât mai mult atenția cu privire la linii roșii, o gargară ieftină a partidelor care au făcut sau mai fac parte din arcul guvernamental. Bătălia pentru cele 700 de milioane de euro, mai mult decât necesare pentru o țară băgată în moarte clinică de însăși cei care ar fi trebuit să fie doctorii ei, este mai presus decât dorința de a pune ordine în salarizarea publică. O clasă politică mizerabilă și ipocrită, care „operează” amputând, în loc să se folosească de cei mai buni „doctori” și de cele mai bune proceduri necesare efectuării unei operații care să pună statul român pe picioare.

Dar să revenim la povestea care ne frământă: proiectul legii salarizării. Și mă refer aici la partea care interesează structura de apărare. Una peste alta, au fost avute în vedere unele solicitări ale sindicatelor, dar se încearcă și unele mizerii ale conducerii MAI. Și mă refer la prevederea cu eliminarea „acordului sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii” la depășirea pragului de 180 de ore efectuate suplimentar.

Este de văzut și cum vor rezulta noile salarii ca urmare a aplicării noilor prevederi care reglementează salarizarea în sectorul public din România. Certe sunt următoarele lucruri:

  • Valoarea de referință în baza căreia se va calcula solda de funcție/salariul de funcție este 4.100 de lei.
  • Solda de funcție sau salariul de funcție se stabilește prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referință.
  • Sunt stabilite unele creșteri de coeficient în funcție de atribuțiile îndeplinite, de până la 0,40%.
  • Este stabilit coeficient pentru specialist de clasă – 3 clase – coeficient maxim 0,075%.
  • Este stabilit un spor de până la 5% pentru polițiștii de penitenciare care desfășoară activități în condiții de muncă grele – singurul spor aplicabil tuturor.
  • Gradația este stabilită astfel:
    a) Gradația I – de la 3 la 6 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzut la punctul 5 cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    b) Gradația a II-a – de la 6 la 9 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. a) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    c) Gradația a III-a – de la 9 la 12 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. b) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    d) Gradația a IV-a – de la 12 la 15 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. c) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    e) Gradația a V-a – de la 15 la 18 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. d) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    f) Gradația a VI-a – de la 18 la 21 de ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. e) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    g) Gradația a VII-a – peste 21 de ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. f) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție.
  • Primă pentru activități deosebit de periculoase de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție, diferențiată în funcție de gradul de periculozitate, proporțional cu timpul efectiv lucrat. Polițiștii de penitenciare care desfășoară activități sau operațiuni cu muniții, pulberi, explozivi și substanțe toxice speciale sau care desfășoară activități specifice la calamități naturale beneficiază de această primă.
  • Spor de izolare de până la 15% din solda de funcție/salariul de funcție.
  • Polițiștii de penitenciare care exercită activități de control financiar preventiv propriu sau desfășoară activități de audit beneficiază de un spor de 10% la solda de funcție sau salariul de funcție.
  • Compensație de până la 25% din solda de funcție/salariul de funcție pentru polițiștii de penitenciare care, pentru realizarea funcțiilor, obiectivelor sau atribuțiilor legale ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, desfășoară activități/misiuni speciale sau de excepție – fosta majorare de 50%.
  • Pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026, iar baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi este cea stabilită la nivelul lunii respective, pentru maximum 40% din durata normală a timpului de lucru lunar.
  • Spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție pentru personalul care  își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00, pentru orele lucrate în acest interval.
  • Pentru munca suplimentară desfășurată de personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, prestată peste programul normal de lucru de către aceste categorii de personal în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României ori în situații de urgență, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026, iar baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi este cea stabilită la nivelul lunii respective. Plata drepturilor pentru munca suplimentară se efectuează dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile de la momentul prestării acesteia.
  • Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile legale de acordare a pensiei de serviciu pentru limită de vârstă beneficiază de o sumă netă lunară pentru retenție de 1/3 din solda de grad/salariul gradului profesional deținut, cuvenit/cuvenită potrivit legii, acordată de la data îndeplinirii cumulative a condițiilor și până la trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.

Nu este o minune, dar este o variantă cu mult mai multe lămuriri cu privire la drepturile salariale stabilite decât vechiul proiect de lege.

Mâine, în urma întâlnirii de la Cotroceni dintre reprezentanții Președinției și reprezentanții partidelor politice, vom ști dacă această formă promovată în spațiul public va fi forma pe care și-o vor asuma politic și va fi susținută în Parlamentul României.

Publicat pe

Noua Lege a salarizarii în linie dreapta… Păcat că linia se strâmbă de când ar trebui aplicată

Ieri, Guvernul României a anunțat cu surle și trâmbițe că avem o nouă lege a salarizării. Cred că a 10-a, promovată în democrația celor care conduc România. Din păcate, nu este și democrația noastră. Să revenim, totuși, la această ultimă formă a legii salarizării.

Noua lege este, de fapt, vechea lege a salarizării(L153/2017), cu o serie de actualizări care să limpezească o filozofie numai de ei înțeleasă. Sau de cei care reușesc să aibă influență în cercurile puterii. Ni se spune că, dacă vom analiza legea prin comparație, atunci toată filozofia dispare, făcând loc părerilor subiective. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, chiar făcea referire la principiile care guvernează salarizarea în zona OECD, o raportare nu tocmai corectă, având în vedere tocmai statutul economic al multora dintre statele componente. Cred că pe noi ne-au raportat la Columbia și Chile.

Ce ne pregătește această lege? În primul rând, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare și indemnizație lunară este de 1 la 8. Aceasta implică o comprimare a treptelor de salarizare, cu o aerisire extremă pentru partea superioară a beneficiarilor (coeficienti mari pentru un număr limitat de beneficiari, exemplul fiind demnitarii – nu că nu ar trebui să existe o ierarhizare corectă a importanței instituționale) și o comprimare extremă în zona treptelor 1-3 de salarizare.

Există elemente care ne pun pe gânduri! Se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2024 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale și a unor cheltuieli determinate de pregătirea și executarea unor misiuni în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord, Bayraktar TB2, și a altor programe de înzestrare, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind retenția și atragerea personalului în aceste domenii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 25 martie 2024. Pe undeva, este normal dacă plata se va regăsi în corpul salariilor de funcție. Se abrogă art. XIV – XX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025 care reglementa plata muncii în repaus săptămânal și sărbători legale, precum și alte categorii de drepturi.

Dispar mai multe elemente salariale sau se reduc procentele la anumite sporuri. Și discutăm aici despre sporul de pericol, sporul pentru realizarea prerogativelor constituționale de apărare, ordine publică și securitate națională, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază în procent de 7,5%, sporul pentru personalul cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat (secretul de serviciu implicit), sporul pentru lucrări de excepție etc. Raportarea sporurilor în sectorul de apărare este făcută la nivelul valorii de referință, în timp ce în celelalte familii ocupaționale se face la salariul de funcție. Nu se mai regăsește plata orelor suplimentare și încă o sumă de alte sporuri care generau valoarea actualului salariu. Nu ar fi cel mai rău, dacă nu s-ar contura două tipuri de salarii: salarii cu valoarea salariului rezultată din aplicarea doar a legii, fără suma compensatorie, și salarii cu valoarea salariului rezultată din acoperirea diferențelor salariale apărute din dispariția unor sporuri (în cazul turelor, sporul pentru repaus săptămânal) cu o sumă compensatorie. De aici rezultă o serie de distorsiuni în cazul indexării valorii de referință. În timp ce, pentru cei fără suma compensatorie luată în calcul, salariul va crește, la ceilalți acesta va rămâne pe loc până la momentul acoperirii prin creșterea acordată a sumei compensatorii. Inclusiv aplicarea sporurilor va fi diferențiată pe categorii de personal.  Mă refer aici la personalul din administrativ, care nu are corespondent de sporuri în actuala lege. Cu elementele de noutate, vom reveni în perioada următoare.

Mai jos se află draftul legii salarizării pus în transparentă decizională de Ministerul Muncii:

Proiect-lege-MMFTSS-25-mai-2026_final

Proiect-COEFICIENTI-1-8-MMFTSS-25.05.2026-16.37-

Anexa-I-cap-I-B-Reglem-spec-invat-20-mai-2026

ANEXA-II-Cap-II-REGLEMENTARI-specifice-varianta-20-mai-2026

Anexa-III-cap-VI-20-mai-2026-Reglementari-specifice-personalului-din-cultura

Anexa-IV-cap-III-Reglementari-specifice-personal-diplomatie-20-mai-2026

Anexa-nr-V-Reglementari-specifice-personal-justitie-20-mai-2026

Anexa-VI-reglementari-speciale-20-mai-2026

Anexa-VII-var-20-mai-2026

Anexa-VIII-cap-I-B-Regl-spec-functionarii-publici-20-mai-2026

Anexa-VIII-cap-II-J-si-K-Regl-spec-personal-contractual-20-mai-2026

ierarhia-functiilor-rerprezentative-evaluate-20250525

Calendar-consultari-salarizare-25.05.2026

Publicat pe

Atunci când nu ești decât un trepăduș frustrat, înconjurat de executanți obedienți, justiția îți dă una peste bot!!!!!!

DEX-ul limbii române: Trepăduș – 1. Persoană fără astâmpăr, care aleargă încoace și încolo (agitându-se pentru treburile altora).

  • 1.1. Om fără demnitate, lipsit de personalitate, care se pune în serviciul altuia, pentru treburi mărunte, adesea înjositoare.

Vineri, 8 mai, justiția a mai dat o palmă peste bot celor care, printr-un comportament mizerabil, încearcă să-și impună protejații, încercând astfel să controleze sistemul penitenciar. Astfel, Tribunalul Cluj a suspendat decizia de detașare dispusă în cazul șefului serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej, vestitul penitenciar-spital condus de Ana Maria Culai, director împuternicit perpetuu de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, chiar dacă a fost eliminată dintr-o procedură de concurs fiind prinsă copiind, lucru știut de directorul general Geo Bogdan Burcu și Ioana Mihaela Morar, director general adjunct, care coordonează Direcția Medicală din structura centrală și cea care a propus-o pe doctorul Culai la conducerea Penitenciarului Spital Dej.

Asta în timp ce, cu două săptămâni înainte, tot Tribunalul Cluj a suspendat o decizie a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care întrerupea raportul de serviciu al directorului medical al aceluiași penitenciar-spital Dej, pentru a asigura liniștea acestei „minuni” a managementului, Abramburica sistemului penitenciar, copiatoarea de serviciu, Ana Maria Culai.

Dar să revenim la suspendarea de vineri. Autor al mizeriei, Staicu Mugurel, director general adjunct, citiți trepădușul frustrat al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin voia „maga relațiilor” și a „vărului” Marinescu, ex-ministru al justiției. Ajutat în demers de Ilie Dănuț (aveam altă impresie), trepădușul adjunct, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, și de nelipsitul trepăduș în devenire, Țugui Adrian, șef Serviciu Siguranța Deținerii. Toți trei împuterniciți, toți trei ipocriți! Păcat că Ilie Dănuț s-a amestecat în mizeria asta. La Țugui nu am așteptări, fiind doar un alt profitor din lista lungă a acestui sistem. Și nici nu se va îndrepta vreodată, deoarece dualitatea este o trăsătură de caracter ce, odată căpătată, cu ea mori. Mă gândesc aici la faptul că una transmitea șefului serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej, făcând pe neprihănitul, în timp ce punea în aplicare mizeriile puse la cale de tutorii lui. Cum au făcut? S-au gândit că trebuie să fie tăvăliți și distruși toți aceia care nu sunt slugi, cei care nu pun în aplicare mizeriile debitate de aceștia sau, mai rău, respectă prevederile legale și dispozițiile date de însăși Administrația Națională a Penitenciarelor. Care, ce să vezi, Administrația Națională a Penitenciarelor nu dorește să-i fie respectate chiar toate deciziile. Le vrea doar pe cele care nu le pun oamenii în cap. Și atunci, cei care înțeleg că dispozițiile legale trebuie aplicate și cred că ce dispune Administrația Națională a Penitenciarelor trebuie pus în practică, sunt executați tocmai de cei care au dispus măsurile.

Vă aduceți aminte, doamnă director general adjunct Morar, de decizia ANP transmisă în unități pentru a fi pusă de îndată în aplicare, bazată pe o dispoziție MJ, aceea de a scoate televizoarele din toate locațiile ce nu se regăseau într-un ordin MJ? V-ați repezit să-i distrugeți. Spuneați că trebuia să-și dea seama  că ordinul este vechi și că ar trebui adus în actualitate, ținând cont de nevoia de racordare în timp util a sistemului la informație. Mai mult, Staicu îl amenința pe cel de la Penitenciar-spital Dej, șeful serviciului din speța de mai sus, că nu își cunoaște interesul și întrebându-l când i se termină împuternicirea. Ușor, Batman, că nu toată lumea este împuternicită ca voi. Unii au mai dat și concursuri și au ocupat postul pe bune. Puteți să ne spuneți domnă director general Morar dacă ordinul a fost propus spre modificare? Vă spun eu. NU. Și voi vreți ca oamenii din sistemul ăsta să respecte ce spuneți?????

Dar să revenim la cei trei mușchii-tari. Ce au făcut? Au forțat o detașare corecțională a șefului serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej. Asta pentru că acesta nu a vrut să intre în cloaca aceasta mizeră, a ales să respecte legea și să nu facă parte dintr-un sistem ticălos. Și, văzând că nici după faimoasa muștruluire de la ANP nu au reușit să-l dea pe brazda lor, au ales să-i dea o lecție. Să-i arate cine contează, protejând în acest fel pe faimoasa copiatoare Culai. Deși le-a pus la dispoziție o mulțime de adrese prin care aducea la cunoștința directoarei Culai că prin dispozițiile sale vulnerabilizează sectorul operativ, le-a transmis adrese prin care aducea la cunoștința Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și chiar lui Staicu ce se întâmplă la Penitenciar-spital Dej, aceștia au ales să-l pună la punct.

Și, ca să-l învețe minte, l-au detașat la Giurgiu. Ca să priceapă cine sunt jupânii. Dacă lucrurile erau adevărate și era bună credință, ar fi putut să-l trimită la Gherla sau Aiud, două penitenciare foarte mari în sistemul penitenciar. Și ca mizeria să fie completă, au făcut asta știind că soția ofițerului este însărcinată. Ori, dacă detașarea era dispusă cu bună credință, țineau cont și de acest aspect. Dar nu au făcut-o. Pentru că onoarea nereperată a celor trei trepăduși era mai presus decât viața unui om din acest sistem.

Acum, cineva ar trebui să plătească. Și va trebui să o facă, chiar dacă protecția acestora încă există. Ați înțeles, domnule director general? Ați înțeles, domnule secretar de stat Ioan Turc? Ce spuneți domnule ministru Predoiu?

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică.

 

Publicat pe

În timp ce ministrul Marinescu i-a lăsat în ceață, la nivelul sistemului penitenciar se fac tot felul de experimente…

În timp ce la ,,Palatul” din Calea Floreasca e forfotă mare ca urmare plecării ministrului Marinescu, în Sistemul penitenciar lucrurile se mișcă. Și nu într-un sens bun. Și mă gândesc acum la promisa promovare a modificărilor ce urmează a fi aduse legii pensiilor militare de Bolojan, primul prim-ministru al cărui narcisism este mai presus de siguranța națională și interesele României, mă gândesc la promisa promovare a legii salarizării, transmisă spre consultare de ministrul Manole pe bucăți, doar anexe, pentru a nu putea pune cap la cap tot ce înseamnă poziționarea fiecărei familii ocupaționale în ierarhia importanței, respectului instituțional și coeficienții alocați în funcție de aceste lucruri. Dar despre asta voi vorbi intr-un articol următor.

Ce mai pun la cale mințile luminate din Administrația Națională a Penitenciarelor? Reforma Spitalelor penitenciar….Nu, nu vă inchipuiți că din perspectiva unui management profesionist. Nuuuu….. Rămânem tot cu Culai !!!! Și cu alții, cu aceeași inerție și comoditate din perspectiva soluțiilor în sectorul medical, rămânând în continuare să internăm în proporție de peste 80% în sistemul public, omorând sectorul operativ din perspectiva asigurării pazei. Sunt penitenciare care au avut și 3 internați o dată. Pentru că spitalele penitenciar nu internează. Și asta în timp ce nu reușesc să obțină de la Casa Națională de Sănătate sumele necesare funcționării acestor spitale.

Soluția găsită??? Bineînteles, una heirupistă. Cu dispoziție de la centru. Cum??? Să se facă o analiză a Statului de funcții. Iar analiza să se facă prin raportare la un Ordin al ministrului sănătății ce reglementează schema de personal necesară funcționării unui spital. Ordin care nu a fost avut în vedere la momentul când au fost scrise Statele penitenciarelor spital. Atunci a fost avută în vedere legislația noastră și ocuparea acestor posturi au avut același temei legal. Și asta o dovedește însăsi salarizarea personalului dintr-un Penitenciar Spital. În timp ce unii sunt salarizați pe salarizarea din anexa sănătății și mă refer la tot personalul medical, ceilalți sunt salarizați pe anexa structurii de apărare. Și cred eu că în mod corect, deoarece au fost în cadrați în sistemul penitenciar.

Acum ce vrea ANP-ul??? O raportare a personalului administrativ raportat la standardele din sănătate. Cum ar putea face asta dacă incadrarea nu a avut același temei??? Vom încerca să aflăm asta miercuri, când am cerut discutarea acestei probleme, fapt ce se va întâmpla după ședința Consiliului de conducere din ANP.

 

Publicat pe

Du-te invârtindu-te tovarășu Marinescu!!!! Și dacă te vei intoarce, tot nu vei reprezenta pentru noi decât un paravan pentru impostorii promovați….

Azi, Radu Marinescu, ministrul absent al Ministerului Justiției a plecat de la conducerea acestui minister. Doamne ajută!!!. Face parte din top 3 miniștri inexistenți pentru Sistemul Penitenciar. Mut și surd la problemele acestui sistem, a ales tăcerea în raport cu organizațiile sindicale reprezentative din penitenciare. Nu ne-am mai întâlnit  cu el din decembrie și atunci ca urmare a amenințărilor cu refuzul polițiștilor de penitenciare de a mai efectua munca suplimentară.

Un ministru care a ales să-și promoveze protejații, printre care și rude apropiate. Care ce să vezi, au înlăturat persoane valoroase din top managementul sistemului, promovând la rândul lor alți apropiați incompetenți. Și exemple sunt cu duiumul. Dar vor face obiectul unui articol ulterior. Vor sări din nou pupincuriști actualului ministru să improaște cu dejecții, pentru a-și proteja minunile protejate. Dar ne-am obișnuit și vom continua pe calea justiției.

Dar haideți să vedem ce a in semnat mandatul lui Radu Marinescu.

Un mandat domnule ministru marcat de indecizie și promisiuni neonorate. După luni de critici și rezultate sub așteptări, ministrul Radu Marinescu părăsește portofoliul pe care l-a condus într-o notă de dezamăgire generală cu exceptia ,,nepoților”. Mandatul său rămâne în memoria publică nu prin reforme, ci prin tergiversări, declarații contradictorii și proiecte blocate. Și prin multe poze. Cred ca am platit numai pentru asta vreo zece fotografi. Partea proastă e că i-a obisnuit și pe cei care i-a pus în fruntea Administrației Naționale a Penitenciarelor cu aceleași metehne. Și ce le mai place!!!!!!!!!!!

Promisiuni multe, fapte puține

Încă de la preluarea funcției, ministrul a ,,povestit” despre  un pachet de măsuri „revoluționare” pentru domeniul său. La un an distanță, majoritatea au rămas doar ,,poveste”. Investiții importante au fost amânate sub pretextul „analizelor suplimentare”. Nu a fost decât o lipsă de implicare pentru obținerea fondurilor necesare acestora. Sau chiar dacă o făcea, nu reprezenta nimic pentru interlocutori care hotărau. Mai vorbim de implicare în diminuarea deficitului de personal???. ZEROOOOO

Lipsa de comunicare cu reprezentanții polițiștilor din penitenciare

În loc de dialog real cu oamenii din sistem, mandatul lui Marinescu a fost definit de decizii luate la ,,calendele grecești”, cu intârzieri repetate, fiind nevoiți să ne agităm de fiecare dată când era necesară o verificare a unor evenimente grave petrecute în sistem sau de promovat un Ordin de ministru necesar desfășurării în condiții normale a activității . Sindicatele au semnalat în repetate rânduri că nu sunt consultate, iar nemulțumirile din teritoriu s-au acumulat tocmai ca urmare a protejării protejaților sau a intereselor acestora. În momentele-cheie, când ministerul trebuia să intervină ferm, reacția a fost întârziată sau interesată.

Se întoarce ministrul Cătălin Predoiu. În timpul extrem de scurt ce il are la dispoziție își va da măsura valorii prin reinstaurarea profesionalismului la nivelul sistemului penitenciar. Prin înlocuirea impostorilor cu profesioniști. N-ar merita să le țin partea pentru că nu au făcut mai nimic să-și respecte statutul, complăcându-se in această mocirlă a imposturii, dar continuând astfel sistemul penitenciar se va distruge definitiv.

Deci domnule ministru aveți ocazia să dovediți că acest Guvern este onorabil.

Publicat pe

Situație mușamalizată la Penitenciarul Codlea??? DSDRP din ANP constată în totalitate ce descriam într-un articol precedent, dar trimite pentru validare către DIP!!! Oare de ce?

 

 

Protecția personalizată și mușamalizarea în sistemul penitenciar tinde să atingă cote de neconceput în alte perioade din existența acestui sistem. O constatăm în cazul situației foarte grave, cu implicații juridice și administrative majore, de la Penitenciarului Codlea, unde constatăm că o serie de încălcări grave ale prevederilor legale privind încarcerarea unui minor sunt minimalizate  la nivelul conducerii sistemului penitenciar. Avem senzația că la acest moment se încearcă chiar mușamalizarea acestui incident. Motivul!!!! Protecția celor promovați la conducerea operativă a acestui penitenciar.

Potrivit celor prezentate într-un articol anterior, la data de 14 martie 2026, un deținut minor a fost încarcerat în condiții  ilegale. Responsabilitatea directă pentru această situație era atât a șefului de tură aflat în serviciu la momentul depunerii minorului, cât și a directorului adjunct pentru siguranța deținerii, Frățilă Mihai Andrei, care avea atribuții extrem de importante în avizarea documentelor necesare procesului de încarcerare.

Ca urmare a semnalării acestui incident la nivelul Ministerului Justiției, acest fapt fiind datorat nivelului de încredere ce am ajuns să îl avem în conducerea sectorului operativ din Administratia Nationala a Penitenciarelor, dar și în cel care coordonează din poziția de director general adjunct această Direcție, înțelegem că a fost dispusă o misiune de control pentru a verifica cele reclamate de noi. Dovadă că totul este într-o devălmășie totală stă faptul că directorul general al ANP a aflat despre producerea incidentului de la Codlea la aproximativ două săptămâni de la producerea lui, de la  de la mine(cel puțin asta mi-a spus), Din ce am aflat pe surse, faptele reclamate de noi au fost confirmate în totalitate. Și cum era normal, structura care a efectuat controlul trebuia să prezinte un raport care să conțină aspectele constatate și să propună directorului general măsuri. Dar surpriză!!! Considerând că sunt expuse tocmai persoanele protejate de ei, s-a dispus ca nota de control să fie incheiată, ghiciți de cine? Tocmai de structura pe care ei o controlează aproape în totalitate. Respectiv, Direcția Inspecție Penitenciară!!!

În continuare considerăm că cel ce continuă să protejeze decizia proastă de numire a directorului adjunct pentru siguranța deținerii, Frățilă Mihai Andrei, și nu numai a acestuia, este directorul general adjunct, Mugurel Staicu, dar și directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, domnul comisar șef Dănuț Ilie, care înțelege să-și protejeze scaunul directorial prin tăcere. În același registru se încadrează și șeful serviciului siguanță din ANP, Țugui Adrian. Și putem exemplifica cu situații în care a pus presiune pe ofițeri pe care-i coordonau, și care în cazul în care nu reacționau pozitiv la indicațiile acestora, puneau presiune pe aceștia pentru a-i determina să ia decizii în consecință.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât, cazul este cunoscut și la nivelul Ministerului Justiției, inclusiv de către Radu Marinescu, fără ca până în prezent să fie dispuse măsuri concrete proporționale cu gravitatea faptelor semnalate.

În acest context, solicităm Administratia Nationala a Penitenciarelor să comunice public rezultatul misiunii de control desfășurate la Penitenciarul Codlea, precum și măsurile dispuse în ceea ce privește persoanele găsite vinovate. Transparența acestor concluzii este esențială pentru clarificarea situației și pentru restabilirea încrederii în mecanismele de control și responsabilitate din cadrul sistemului penitenciar.

Publicat pe

Decizii discreționare și abuzuri administrative în sistemul penitenciar: de la promovări controversate la detașări fără temei legal

Situațiile recente din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor conturează un tablou îngrijorător al modului în care sunt exercitate atribuțiile de conducere la nivel central, cu impact direct asupra funcționării unităților subordonate și asupra personalului.

Pe lângă problemele deja semnalate la nivelul Penitenciarul Spital Dej, unde managementul defectuos și posibilele încălcări ale legii ridică serioase semne de întrebare, o nouă decizie a conducerii centrale amplifică suspiciunile privind caracterul discreționar al actului managerial.

Astfel, directorul general al Administrația Națională a Penitenciarelor, Geo-Bogdan Burcu, la solicitarea directorului general adjunct Mugurel Staicu, unul dintre cei care au profitat din plin de relația ce o are cu ministrul Justiției, Radu Marinescu, promovat în mai puțin de un an,  din functia de sef serviciu regim penitenciar la Penitenciarul Deva, în fruntea Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, ulterior Director general adjunct, a dispus detașarea șefului Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, la Penitenciarul Giurgiu. Măsura este una irațională,  fiind dispusă ca măsură „corecțională” de către directorul general adjunct Mugurel Staicu.

Această decizie ridică multiple probleme de legalitate și oportunitate:

În primul rând, nu există un temei legal clar care să justifice o astfel de măsură cu caracter sancționator, în afara procedurilor disciplinare reglementate expres de lege. Utilizarea detașării ca instrument de sancționare reprezintă o deturnare a scopului legal al acestei instituții juridice.

În al doilea rând, măsura ignoră complet realitățile operative ale unității. Ofițerul detașat reprezintă singurul ofițer din sectorul operativ, cu excepția șefilor de tură, ceea ce generează un dezechilibru major în funcționarea compartimentului responsabil de siguranța deținerii și regimul penitenciar.

În al treilea rând, decizia a fost luată în pofida unor situații personale cunoscute la nivelul conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv probleme medicale ale unui membru de familie apropiat, aspect care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor de proporționalitate, bună-credință și protecție a vieții de familie.

Dispunerea detașării de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost pusă în practică ca urmare a sesizării de către Șeful Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, domnul Oprea George, a multiplelor încălcări ale prevederilor legale de către directorul Penitenciarului Spital DEJ, dr. Culai Ana Maria, încălcări care puneau efectiv în pericol desfășurarea misiunilor operative. Aceste aspecte sesizate au deranjat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, deși netransmiterea lor către Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost reținută ca o inacțiune a domnului Oprea George din perspectiva functiei ce o deține. Coroborată cu celelalte disfuncționalități semnalate de Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar — de la exercitarea necorespunzătoare a serviciului de gardă, utilizarea resurselor instituției în scop personal, până la gestionarea defectuoasă a evaluărilor profesionale și degradarea climatului organizațional — a fost promovată ideea că acesta actionează la îndemnul organizației sindicale, aspect total neadevărat.

Astfel, conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor considerănd că este îndreptățită să dispuna o măsură mizerabilă, neprincipială, cu vădită componentă corecțională, după ce cu o săptamână în urmă, tot corectional, directorul general Geo Bogdan Burcu, a intrerupt și incetat prelungirea  activității doctorului Bîtlan Simona, director medical al Penitenciarului Spital Dej, din cauza acelorași ,,infracțiuni – sesizarea încălcării prevederilor legale ale directorului Culai” și pe cale de consecința, atac la protejații sistemului penitenciar.

Intr-un articol ulterior vă vom prezenta o altă față a monedei, una în care protejații sistemului sunt ,,albiți” cu toate că gravitatea faptelor a dus în alte cazuri la sesizarea Parchetului, a Comisiei de disciplina. Despre măsuri coercitive doar pentru cei indezirabili.

Într-un sistem în care rigoarea, disciplina și respectarea strictă a cadrului legal ar trebui să fie fundamentale, astfel de practici nu pot fi ignorate. Ele afectează nu doar drepturile individuale ale personalului, ci și capacitatea instituțională de a-și îndeplini misiunea în condiții de siguranță și eficiență.

Se impune o analiză urgentă a acestor decizii, sub toate aspectele de legalitate și oportunitate, precum și asumarea responsabilității la nivelul conducerii pentru restabilirea unui climat bazat pe profesionalism, legalitate și respect față de personal.

Domnule director general Geo-Bogdan Burcu, doamnă director general adjunct Ioana Mihaela Morar vă place mocirla în care ne afundăm?

Domnule ministru, vedeți că ,,nepoții” vă amestecă în mocirla în care se transformă Administrația Națională a Penitenciarelor și nu cred că vă ajută!!!!

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

Publicat pe

Promovări pe criterii de „apropiere” în sistemul penitenciar: cazul care expune vulnerabilități grave în conducerea unităților

Situația numirilor în funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor și în unitățile subordonate ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt promovate și menținute în funcții de conducere persoane fără competența profesională necesară, în detrimentul respectării legii și al bunei funcționări a sistemului.

Un exemplu relevant îl constituie cazul directorului Penitenciarul Spital Dej, unde o serie de practici administrative și profesionale indică nu doar deficiențe manageriale, ci și posibile încălcări grave ale cadrului legal.Blondă stock photos

În mod concret, s-a constatat că serviciul de gardă, care presupune prezența efectivă în secția medicală pentru asigurarea intervenției operative a medicului de gardă în cazul apariției unor complicații medicale, este efectuat de dr. Culai Ana-Maria din biroul administrativ al directorului. Această conduită nu doar că sfidează prevederile legale și normele profesionale, dar poate avea consecințe directe asupra siguranței și vieții persoanelor private de libertate.

Pe lângă această abatere, sunt semnalate utilizări repetate ale mijloacelor de transport ale instituției în scop personal, pentru deplasări care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. Această practică a generat consum nejustificat de resurse bugetare și obligarea personalului (conducători auto) la efectuarea unui număr excesiv de ore suplimentare

Mai mult, participarea la evenimente medicale fără legătură directă cu obligațiile funcției a fost decontată din fondurile instituției, inclusiv cheltuieli de transport și cazare, în absența unui temei legal sau a unei justificări profesionale reale, constatare a misiunii de audit din Februarie anul acesta. Această practică ridică suspiciuni serioase privind utilizarea nelegală a fondurilor publice.

Problemele nu se opresc aici. Procedurile privind evaluarea profesională a personalului au fost gestionate defectuos, cu încălcarea termenelor și a obligațiilor legale de comunicare. Lipsa unor evaluări sau pierderea acestora din dosarele de personal pe vremea când indeplinea ilegal atribuții de director al Directiei Medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor(fapt constatat de Directia de Resurse Umane  din Administrația Națională a Penitenciarelor- vezi evaluarea pentru anul 2024 a dr. Bîtlan Simona) indică o neglijență gravă în exercitarea atribuțiilor de conducere și afectează direct drepturile angajaților.

În paralel, climatul organizațional este profund afectat. Lipsa de comunicare, transferul responsabilității și absența asumării deciziilor contribuie la degradarea mediului profesional și la scăderea încrederii personalului în actul managerial.

Acest caz nu este doar o problemă punctuală, ci reflectă o vulnerabilitate sistemică: promovarea unor persoane pe criterii care nu țin de competență, profesionalism sau integritate. În lipsa unor mecanisme reale de control și responsabilizare, astfel de situații riscă să devină regula, nu excepția.

Pe cale de consecință, solicităm directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor: 

  • dispunerea de urgență a unui control amplu la nivelul Penitenciarului-Spital Dej;
  • verificarea aspectelor semnalate sub toate formele de răspundere (disciplinară, administrativă, contravențională sau penală);
  • adoptarea măsurilor legale care se impun, inclusiv față de persoana responsabilă, în vederea restabilirii legalității și a disciplinei instituționale.

Sesizarea o regăsiți mai jos:

Adresa FSSP incalcare prevederi legale director Penit Spital Dej

 

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

 

 

 

Publicat pe

Medicul de gardă absent!!!! Pacienți abandonați în Penitenciarul-Spital Dej în situații de urgență

Într-un penitenciar-spital, unde pacienții sunt persoane private de libertate și complet dependente de sistemul medical al statului, absența medicului de gardă din clădirea spitalului nu este o simplă neglijență. Este o încălcare gravă a obligațiilor profesionale și un risc direct la adresa vieții.
Cu toate acestea, în Penitenciarul-Spital Dej, sunt semnalate situații repetate în care directorul unității, aflat oficial în gardă medicală și plătit ca atare, nu se află în spațiul spitalului, lângă pacienți, ci în clădirea administrativă, în propriul birou.  În acest interval, responsabilitatea de a interveni în cazuri medicale critice rămâne, practic, fără acoperire reală.
Surse din interiorul instituției susțin că, în timpul gărzilor, medicul responsabil nu este disponibil pentru intervenție rapidă în cazuri de stop cardio-respirator, colaps acut sau alte urgențe majore, situații în care fiecare minut de întârziere poate fi fatal. Prezența într-o altă clădire, fără contact direct cu pacienții, anulează scopul însuși al noțiunii de „gardă medicală”.
Mai grav, aceste absențe ar avea loc în timp ce medicul de gardă beneficiază de salariu integral pentru orele respective, finanțat din fonduri publice. Practic, statul plătește pentru o intervenție medicală care, în momente critice, nu există.
În locul supravegherii pacienților și al pregătirii pentru situații de urgență, timpul de gardă ar fi utilizat pentru activități administrative sau personale, inclusiv folosirea rețelelor de socializare, aspecte incompatibile cu responsabilitatea medicală într-o unitate sanitară cu regim de detenție.
Această situație ridică suspiciuni serioase de:
-neglijență medicală;
-încălcarea fișei postului și a normelor privind garda medicală;
-abuz de funcție managerială;
-punerea deliberată în pericol a vieții pacienților.
Pacienții din penitenciar nu pot cere o a doua opinie, nu pot suna la 112 și nu pot părăsi spitalul. Ei depind exclusiv de prezența și reacția personalului medical. Orice absență nejustificată a medicului de gardă înseamnă, în mod real, abandon.
Este inacceptabil ca într-o instituție a statului, sub autoritatea Ministerului Justiției și a sistemului sanitar penitenciar, garda medicală să fie tratată ca o formalitate, iar siguranța pacienților să fie sacrificată în favoarea confortului personal.
Solicităm public verificarea imediată a modului de desfășurare a gărzilor medicale, controlul prezenței efective a medicilor în clădirile spitalului, nu în sectorul administrativ și clarificarea responsabilităților în cazurile de urgență medicală. Tăcerea instituțională în fața unor astfel de fapte nu este neutralitate, ci complicitate.
AICI SE MOARE CU MEDIC DE GARDĂ „PREZENT” DOAR PE HÂRTIE 🚨
În Penitenciarul-Spital Dej, directoarea unității, plătită ca medic de gardă, NU stă în clădirea spitalului, lângă pacienți.
Stă în clădirea administrativă, în birou.
În timpul gărzilor.
Pe bani publici.
Asta în timp ce pacienții:
– pot intra în stop cardio-respirator
– pot avea urgențe majore
– au nevoie de intervenție medicală imediată
Și NU o primesc, pentru că medicul de gardă nu este acolo.
În penitenciar:
❌ nu suni la 112
❌ nu pleci la alt spital
❌ nu ceri alt medic
Ești captiv. Dacă medicul lipsește, e abandon.
Garda medicală NU înseamnă:
– stat în birou
– activități administrative
– telefon, Facebook, Instagram
Înseamnă prezență fizică și intervenție rapidă. Orice altceva este o minciună plătită din bani publici.
Când un medic de gardă NU e lângă pacienți, nu mai vorbim de management, ci de punerea deliberată în pericol a vieții.
Cine verifică aceste gărzi?
Cine răspunde dacă moare cineva?
Cine semnează pentru o gardă care nu există?
Pentru că primul deces evitabil nu va fi un „accident”.
Va fi consecința tăcerii.
Poate veti verifica domnule director general cum au fost efectuate garzile directorului Culai, medic generalist ce efectueaza serviciul de garda desi nu are competente medicale de specialitate, in datele 3,8,14,25, 29 decembrie 2025, 17, 19, 22,24,30 Ianuarie 2026, 4 , 13, 24, 28  Februarie 2026 și in 7 și  9 Martie 2026!!!!!!!!  În 28. 02. 2026 A AVUT SI UN DECES SI A VENIT DIN ZONA CLADIRII DIRECTORULUI LA URGENTA.
Dar suntem noi rautăciosi. Doamna Culai pregatește deținuții pentru servicii de telemedicină. O singură problemă are. Deținuții nu au voie cu telefoane mobile.
Propulsat cu mândrie de WordPress