Categorie: Penitenciare

Publicat pe

Decizii discreționare și abuzuri administrative în sistemul penitenciar: de la promovări controversate la detașări fără temei legal

Situațiile recente din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor conturează un tablou îngrijorător al modului în care sunt exercitate atribuțiile de conducere la nivel central, cu impact direct asupra funcționării unităților subordonate și asupra personalului.

Pe lângă problemele deja semnalate la nivelul Penitenciarul Spital Dej, unde managementul defectuos și posibilele încălcări ale legii ridică serioase semne de întrebare, o nouă decizie a conducerii centrale amplifică suspiciunile privind caracterul discreționar al actului managerial.

Astfel, directorul general al Administrația Națională a Penitenciarelor, Geo-Bogdan Burcu, la solicitarea directorului general adjunct Mugurel Staicu, unul dintre cei care au profitat din plin de relația ce o are cu ministrul Justiției, Radu Marinescu, promovat în mai puțin de un an,  din functia de sef serviciu regim penitenciar la Penitenciarul Deva, în fruntea Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, ulterior Director general adjunct, a dispus detașarea șefului Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, la Penitenciarul Giurgiu. Măsura este una irațională,  fiind dispusă ca măsură „corecțională” de către directorul general adjunct Mugurel Staicu.

Această decizie ridică multiple probleme de legalitate și oportunitate:

În primul rând, nu există un temei legal clar care să justifice o astfel de măsură cu caracter sancționator, în afara procedurilor disciplinare reglementate expres de lege. Utilizarea detașării ca instrument de sancționare reprezintă o deturnare a scopului legal al acestei instituții juridice.

În al doilea rând, măsura ignoră complet realitățile operative ale unității. Ofițerul detașat reprezintă singurul ofițer din sectorul operativ, cu excepția șefilor de tură, ceea ce generează un dezechilibru major în funcționarea compartimentului responsabil de siguranța deținerii și regimul penitenciar.

În al treilea rând, decizia a fost luată în pofida unor situații personale cunoscute la nivelul conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv probleme medicale ale unui membru de familie apropiat, aspect care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor de proporționalitate, bună-credință și protecție a vieții de familie.

Dispunerea detașării de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost pusă în practică ca urmare a sesizării de către Șeful Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, domnul Oprea George, a multiplelor încălcări ale prevederilor legale de către directorul Penitenciarului Spital DEJ, dr. Culai Ana Maria, încălcări care puneau efectiv în pericol desfășurarea misiunilor operative. Aceste aspecte sesizate au deranjat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, deși netransmiterea lor către Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost reținută ca o inacțiune a domnului Oprea George din perspectiva functiei ce o deține. Coroborată cu celelalte disfuncționalități semnalate de Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar — de la exercitarea necorespunzătoare a serviciului de gardă, utilizarea resurselor instituției în scop personal, până la gestionarea defectuoasă a evaluărilor profesionale și degradarea climatului organizațional — a fost promovată ideea că acesta actionează la îndemnul organizației sindicale, aspect total neadevărat.

Astfel, conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor considerănd că este îndreptățită să dispuna o măsură mizerabilă, neprincipială, cu vădită componentă corecțională, după ce cu o săptamână în urmă, tot corectional, directorul general Geo Bogdan Burcu, a intrerupt și incetat prelungirea  activității doctorului Bîtlan Simona, director medical al Penitenciarului Spital Dej, din cauza acelorași ,,infracțiuni – sesizarea încălcării prevederilor legale ale directorului Culai” și pe cale de consecința, atac la protejații sistemului penitenciar.

Intr-un articol ulterior vă vom prezenta o altă față a monedei, una în care protejații sistemului sunt ,,albiți” cu toate că gravitatea faptelor a dus în alte cazuri la sesizarea Parchetului, a Comisiei de disciplina. Despre măsuri coercitive doar pentru cei indezirabili.

Într-un sistem în care rigoarea, disciplina și respectarea strictă a cadrului legal ar trebui să fie fundamentale, astfel de practici nu pot fi ignorate. Ele afectează nu doar drepturile individuale ale personalului, ci și capacitatea instituțională de a-și îndeplini misiunea în condiții de siguranță și eficiență.

Se impune o analiză urgentă a acestor decizii, sub toate aspectele de legalitate și oportunitate, precum și asumarea responsabilității la nivelul conducerii pentru restabilirea unui climat bazat pe profesionalism, legalitate și respect față de personal.

Domnule director general Geo-Bogdan Burcu, doamnă director general adjunct Ioana Mihaela Morar vă place mocirla în care ne afundăm?

Domnule ministru, vedeți că ,,nepoții” vă amestecă în mocirla în care se transformă Administrația Națională a Penitenciarelor și nu cred că vă ajută!!!!

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

Publicat pe

Promovări pe criterii de „apropiere” în sistemul penitenciar: cazul care expune vulnerabilități grave în conducerea unităților

Situația numirilor în funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor și în unitățile subordonate ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt promovate și menținute în funcții de conducere persoane fără competența profesională necesară, în detrimentul respectării legii și al bunei funcționări a sistemului.

Un exemplu relevant îl constituie cazul directorului Penitenciarul Spital Dej, unde o serie de practici administrative și profesionale indică nu doar deficiențe manageriale, ci și posibile încălcări grave ale cadrului legal.Blondă stock photos

În mod concret, s-a constatat că serviciul de gardă, care presupune prezența efectivă în secția medicală pentru asigurarea intervenției operative a medicului de gardă în cazul apariției unor complicații medicale, este efectuat de dr. Culai Ana-Maria din biroul administrativ al directorului. Această conduită nu doar că sfidează prevederile legale și normele profesionale, dar poate avea consecințe directe asupra siguranței și vieții persoanelor private de libertate.

Pe lângă această abatere, sunt semnalate utilizări repetate ale mijloacelor de transport ale instituției în scop personal, pentru deplasări care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. Această practică a generat consum nejustificat de resurse bugetare și obligarea personalului (conducători auto) la efectuarea unui număr excesiv de ore suplimentare

Mai mult, participarea la evenimente medicale fără legătură directă cu obligațiile funcției a fost decontată din fondurile instituției, inclusiv cheltuieli de transport și cazare, în absența unui temei legal sau a unei justificări profesionale reale, constatare a misiunii de audit din Februarie anul acesta. Această practică ridică suspiciuni serioase privind utilizarea nelegală a fondurilor publice.

Problemele nu se opresc aici. Procedurile privind evaluarea profesională a personalului au fost gestionate defectuos, cu încălcarea termenelor și a obligațiilor legale de comunicare. Lipsa unor evaluări sau pierderea acestora din dosarele de personal pe vremea când indeplinea ilegal atribuții de director al Directiei Medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor(fapt constatat de Directia de Resurse Umane  din Administrația Națională a Penitenciarelor- vezi evaluarea pentru anul 2024 a dr. Bîtlan Simona) indică o neglijență gravă în exercitarea atribuțiilor de conducere și afectează direct drepturile angajaților.

În paralel, climatul organizațional este profund afectat. Lipsa de comunicare, transferul responsabilității și absența asumării deciziilor contribuie la degradarea mediului profesional și la scăderea încrederii personalului în actul managerial.

Acest caz nu este doar o problemă punctuală, ci reflectă o vulnerabilitate sistemică: promovarea unor persoane pe criterii care nu țin de competență, profesionalism sau integritate. În lipsa unor mecanisme reale de control și responsabilizare, astfel de situații riscă să devină regula, nu excepția.

Pe cale de consecință, solicităm directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor: 

  • dispunerea de urgență a unui control amplu la nivelul Penitenciarului-Spital Dej;
  • verificarea aspectelor semnalate sub toate formele de răspundere (disciplinară, administrativă, contravențională sau penală);
  • adoptarea măsurilor legale care se impun, inclusiv față de persoana responsabilă, în vederea restabilirii legalității și a disciplinei instituționale.

Sesizarea o regăsiți mai jos:

Adresa FSSP incalcare prevederi legale director Penit Spital Dej

 

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

 

 

 

Publicat pe

Medicul de gardă absent!!!! Pacienți abandonați în Penitenciarul-Spital Dej în situații de urgență

Într-un penitenciar-spital, unde pacienții sunt persoane private de libertate și complet dependente de sistemul medical al statului, absența medicului de gardă din clădirea spitalului nu este o simplă neglijență. Este o încălcare gravă a obligațiilor profesionale și un risc direct la adresa vieții.
Cu toate acestea, în Penitenciarul-Spital Dej, sunt semnalate situații repetate în care directorul unității, aflat oficial în gardă medicală și plătit ca atare, nu se află în spațiul spitalului, lângă pacienți, ci în clădirea administrativă, în propriul birou.  În acest interval, responsabilitatea de a interveni în cazuri medicale critice rămâne, practic, fără acoperire reală.
Surse din interiorul instituției susțin că, în timpul gărzilor, medicul responsabil nu este disponibil pentru intervenție rapidă în cazuri de stop cardio-respirator, colaps acut sau alte urgențe majore, situații în care fiecare minut de întârziere poate fi fatal. Prezența într-o altă clădire, fără contact direct cu pacienții, anulează scopul însuși al noțiunii de „gardă medicală”.
Mai grav, aceste absențe ar avea loc în timp ce medicul de gardă beneficiază de salariu integral pentru orele respective, finanțat din fonduri publice. Practic, statul plătește pentru o intervenție medicală care, în momente critice, nu există.
În locul supravegherii pacienților și al pregătirii pentru situații de urgență, timpul de gardă ar fi utilizat pentru activități administrative sau personale, inclusiv folosirea rețelelor de socializare, aspecte incompatibile cu responsabilitatea medicală într-o unitate sanitară cu regim de detenție.
Această situație ridică suspiciuni serioase de:
-neglijență medicală;
-încălcarea fișei postului și a normelor privind garda medicală;
-abuz de funcție managerială;
-punerea deliberată în pericol a vieții pacienților.
Pacienții din penitenciar nu pot cere o a doua opinie, nu pot suna la 112 și nu pot părăsi spitalul. Ei depind exclusiv de prezența și reacția personalului medical. Orice absență nejustificată a medicului de gardă înseamnă, în mod real, abandon.
Este inacceptabil ca într-o instituție a statului, sub autoritatea Ministerului Justiției și a sistemului sanitar penitenciar, garda medicală să fie tratată ca o formalitate, iar siguranța pacienților să fie sacrificată în favoarea confortului personal.
Solicităm public verificarea imediată a modului de desfășurare a gărzilor medicale, controlul prezenței efective a medicilor în clădirile spitalului, nu în sectorul administrativ și clarificarea responsabilităților în cazurile de urgență medicală. Tăcerea instituțională în fața unor astfel de fapte nu este neutralitate, ci complicitate.
AICI SE MOARE CU MEDIC DE GARDĂ „PREZENT” DOAR PE HÂRTIE 🚨
În Penitenciarul-Spital Dej, directoarea unității, plătită ca medic de gardă, NU stă în clădirea spitalului, lângă pacienți.
Stă în clădirea administrativă, în birou.
În timpul gărzilor.
Pe bani publici.
Asta în timp ce pacienții:
– pot intra în stop cardio-respirator
– pot avea urgențe majore
– au nevoie de intervenție medicală imediată
Și NU o primesc, pentru că medicul de gardă nu este acolo.
În penitenciar:
❌ nu suni la 112
❌ nu pleci la alt spital
❌ nu ceri alt medic
Ești captiv. Dacă medicul lipsește, e abandon.
Garda medicală NU înseamnă:
– stat în birou
– activități administrative
– telefon, Facebook, Instagram
Înseamnă prezență fizică și intervenție rapidă. Orice altceva este o minciună plătită din bani publici.
Când un medic de gardă NU e lângă pacienți, nu mai vorbim de management, ci de punerea deliberată în pericol a vieții.
Cine verifică aceste gărzi?
Cine răspunde dacă moare cineva?
Cine semnează pentru o gardă care nu există?
Pentru că primul deces evitabil nu va fi un „accident”.
Va fi consecința tăcerii.
Poate veti verifica domnule director general cum au fost efectuate garzile directorului Culai, medic generalist ce efectueaza serviciul de garda desi nu are competente medicale de specialitate, in datele 3,8,14,25, 29 decembrie 2025, 17, 19, 22,24,30 Ianuarie 2026, 4 , 13, 24, 28  Februarie 2026 și in 7 și  9 Martie 2026!!!!!!!!  În 28. 02. 2026 A AVUT SI UN DECES SI A VENIT DIN ZONA CLADIRII DIRECTORULUI LA URGENTA.
Dar suntem noi rautăciosi. Doamna Culai pregatește deținuții pentru servicii de telemedicină. O singură problemă are. Deținuții nu au voie cu telefoane mobile.
Publicat pe

La mulți ani!

Azi este vorba de minunea din viata noastra. Tu doamnă! Tu mamă! Tu iubită! Tu, totul din viața noastră!

La multi ani ție, doamnă, mamă, soție, iubită! La mulți ani vouă celor care ne faceți viața mai frumoasă!

Publicat pe

FSSP cere convocarea Comisie Mixte de dialog

 

Având în vedere prevederile art. LVI, alin.(2) ale OUG 7 din 24.02.2026 prin care Ministerul Apărării și  Ministerul Afacerilor Interne sunt obligate ca în următoarele 30 de zile să promoveze un act normativ care să modifice Legea pensiilor militare, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar solicită, în conformitate cu prevederile art. 7, alin.(2) din Acordul Colectiv la nivel de grup de unități – Poliția penitenciară, solicităm convocarea de îndată a Comisiei mixte de dialog privind sistemul penitenciar.

Considerăm ca a venit timpul ca Ministerul Justiției, prin ministrul justiței Radu Marinescu, să-și ia in serios rolul de partener social, dar mai ales rolul de reprezentant loial al intereselor legitime ale polițitilor de penitenciare. A venit timpul ca ministerul justiției, ca minister cu rol de respectare a adevărului juridic să-și asume acest rol și să atragă atenția celor care conduc această țară că pensiile personalului din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională au fost reformate prin Legea 282/2023, fiind astfel îndeplinit jalonul 215 din PNRR. Orice altă modificare a legii 223/2015 nu ar face decât să ducă în derizoriu toate eforturile depuse de militari, polițiști, polițiști de penitenciare pentru a face posibilă funcționarea sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională în limite operaționale.

Solicităm convocarea Comisiei mixte și pentru alte subiecte extrem de importante, mai ales că aceasta nu a mai avut loc din septembrie 2025.

Publicat pe

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

 

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de  orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

  • 31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
  • Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
  • Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
  • Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
  • Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv  tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
  • Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență  în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează  apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general  adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

  1. Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
  2. Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
  3. Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
  4. Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
  5. Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5                                                                                                                           Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:                                                                 a) supunerea deplină față de lege;                                                                 b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;                                                                                                        c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;    d) responsabilitate și imparțialitate;                                                               e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;                         f) eficiență în utilizarea resurselor;                                                                          g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

Publicat pe

Prim-ministru și miniștrii care se pricep numai să taie pot fi orice proști!!! Luați-vă labele de pe pensiile militare!!!

Având în vedere că primul ministru Ilie Bolojan nu a reușit ping-pongul cu pensiile magistraților, devenind deja penibil prin felul în care tot incearcă să-și scape scaunul pe care l-a pus la bătaie cu ocazia asumării răspunderii Guvernului României pe modificarea legii pensiilor magistraților, acesta se reorientează și pentru a-și ,,repera” onoarea facută praf, reia intenția de a modifica legea pensiilor militare, generând un val de controverse și reacții diverse în rândul colegilor.S-a gândit el că sectorul de apărare, ordine publică și siguranță este cel mai usor de umilit și la îndemână . Și asta și din cauză că este condus de miniștri care habar nu au de responsabilitatea conducerii unor astfel de structuri, miniștrii care  se bazează la rândul lor pe trepăduși cu stele pe umăr, proptiți în scaunele lor de peste 20 de ani, tocmai pentru a pune în practică distrugerea sistemului de capărare, ordine publică și siguranță națională. Partea proastă este că miniștrii habar nu au că legea pensiilor militare a fost modificată în anul 2023, într-o forma mult mai rea decât cea contestată de magistrați. Cel mai bun exemplu este Radu Miruță,

așa zisul ministru al apărării (că nu știm pe cine reprezintă), cunoscător de toate și nimic, IT-ist ca pregătire, ministru de nevoie, plimbat pe la mai multe ministere unde nu a făcut nimic, care ajuns ministrul apărării s-a gândit  el că armata României nu mai are nevoie de nimic și a zis că a venit timpul re-re-modificării  legii pensiilor militare. De unde să știe el, sau cine să-i spună lui ca legea a fost modificată drastic acum 2 ani. Așa zisa reformă își propune să aducă modificări semnificative sistemului de pensii pentru militari, mult mai rele decât cele actuale, care oricum sunt mult mai rele decàt forma inițială a legii 223/2015.

Pensiile militare au fost gândite ca o formă de recunoștință pentru serviciul adus țării de către militari, polițiști și alte categorii de personal care își dedică viața păstrării securității naționale. Aceste pensii, sunt justificate prin natura activității riscante, deosebite și, adesea, în condiții dificile în care aceste persoane își desfășoară activitatea. În acest context, orice modificare a legii pensiilor militare ar trebui abordată cu precauție și să ia în considerare nevoile și drepturile acestor categorii de angajați.

Ce contestăm noi în primul rând este lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestor reforme. Până în prezent, discuțiile au fost conduse în spatele ușilor închise, fără implicarea adecvată a reprezentanților militarilor sau a organizaților sindicale. Această lipsă de deschidere contravine principiilor democrației și consultării publice, esențiale în procesul de legislație într-un stat ce se revendică ca făcând parte din marea democrație europeană. Propunerile de reformă sunt percepute de militari, polițiști și polițiștii de penitenciare, activi sau în rezervă, ca o insultă la adresa serviciului lor, care implică adesea sacrificii personale și familiale. Modificarea a patra oară a legii pensiilor militare, intr-o perioadă de zece ani de la promovarea ei, demonstrează interesul habarniștilor ce ne conduc pentru  structura de apărare, ordine publică și siguranță națională. Asta în condițiile in care este deja afectat procesul de recrutare, reușind cu foarte mare greutate să mai atragem candidați pentru a intra în sistem. Este esențial ca Guvernul să înțeleagă că personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să se simtă respectați și susținuți.

Argumentele Guvernului că modificările sunt necesare pentru a reduce povara financiară asupra bugetului de stat nu credem că sunt singurele de care ar trebui să se țină cont. Este crucial ca astfel de argumente să fie susținute de studii și analize detaliate, care să arate impactul acestor reforme nu doar asupra bugetului, ci și asupra societății în ansamblu. Intenția Guvernului de a modifica legea pensiilor militare trebuie să fie abordată cu maximă seriozitate și responsabilitate. Orice reformă ar trebui să fie bine fundamentată, transparentă și să implice toate părțile interesate, atât pe cei activi cât și pe rezerviști. Este esențial ca aceste modificări să nu conducă doar la economii bugetare, ci, mai important, să respecte demnitatea și contribuția celor care își dedică viața în serviciul țării. Statul român trebuie să își protejeze valorile fundamentale și să se asigure că toți cei care servesc în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt tratați cu respect și onorabili, printr-un sistem de pensii echitabil și sustenabil.

În concluzie, așa prim miniștrii si miniștrii, care se pricep doar la majorări de taxe și tăieri salariale puteam pune pe orice neica nimeni. Nu de asta v-am trimis să ne conduceți. Aduceți-vă aminte că se apropie 17 februarie. Și poate acum vom fi 50.000.

Publicat pe

Întâlnire ministrul justiției – organizații sindicale. Dar pe rând, nu într-un cadru formal, cum ar fi Comisia mixtă de dialog!!!! Ca la curțile boierești…

Ministrul justiției Radu Marinescu, ne transmite prin directorul general, că își dorește să se întâlnească cu președinții organizațiilor sindicale reprezentative, marți 23 decembrie, începând cu ora 11.00. Câte o jumătate de oră si pe rând. Care, la ce oră, urmează să vedem. Așteptăm umili, nu? Ca la curțile boierești odată…

V-am mai spus că nu mă regăsesc în astfel de situații si nu respect astfel de ipostaze, încă de când eram sergent major. De asta sunt și foarte vocal raportat la respect, promovare principii, apărarea familiei ocupaționale din care fac parte colegii ce ii reprezint. Pentru că merită, chiar dacă nu suntem perfecți. Dar asta este. Este dovada respectului arătat de ministrul Radu Marinescu celor care ar trebui să-i fie parteneri sociali. Măcar invitația să fi fost asumată instituțional, cu nume și prenume, organizația invitată, ora de desfășurare. O adevarată dovadă de prețuire. Pentru ca nici noi nu îl trecem pe domnul ministru ,,la si alții” atunci când facem invitații. Dar ne mirăm??? Este în ton cu ce se întâmplă în acest moment în justiție, cu judecători împărțiți în buni si răi, neascultați ani de zile, sau lăsați să se descurce așa cum se întâmplă si pe la noi, ascultați acum pe rând de președintele Nicușor Dan, după ce i-a pus sa scrie jalbe. O adevarată democrație. Sau ca să citez un președinte al României, acum dus dintre noi, ,,o democrație originală”. Să o stăpâniți sănătoși!!!!!

Ma așteptam să avem Comisie mixtă de dialog, așa cum cerusem încă din 16 noiembrie și care potrivit Acordului colectiv trebuia organizată in cel mai scurt timp, atât timp cât era solicitată potrivit art.7, alin.(2), care spune ca Comisia mixtă se întrunește trimestrial, dar si la solicitarea scrisă a oricăreia dintre părți. Și într-un caz și in altul termenele sunt depășite, dar mai contează ??? Important este să ne facem că facem. O șuetă balcanică cu iz de consultare. Mai jos aveți solicitarea privind întrunirea Comisiei mixte adresată ministrului justiției :

 

Domnule ministru, ați depășit cadrul instituțional convenit prin acord, privind întrunirea Comisie mixte. Sunt mai mult de 3 luni de la ultima Comisie mixtă și nu am văzut un interes în a lămuri problemele transmise încă din 16 noiembrie 2025. De aceea vă solicit întrunirea de urgență a Comisiei mixte și discutarea problemelor transmise dumneavoastră încă din 16 noiembrie 2025. În cadru instituțional, potrivit Acordului, cu tot ce înseamnă acest lucru, in conformitate cu cele convenite și asumate prin semnătura. Haideți să lăsăm pozele și să ne apucăm de treabă. Că ne convine sau nu. Suntem acolo unde suntem, unii aleși, alți numiți, dar cu responsabilități pentru oamenii ce ii reprezentăm. Să o facem onest, responsabil și cu aplecare către nevoile sistemului penitenciar. Dumneavoastră decideți. Și ulterior și noi.

Publicat pe

Refuzul muncii suplimentare – reacția FSSP-SNPP la declarațiile publice privind afectarea drepturilor salariale. Ministrul Radu Marinescu nu are o poziție cu privire la aceste declarații așa cum au avut ministrul sănătății si ministrul apararii.

Având in vedere declarațiile din spațiul public ale domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu privire la reducerea cu 10% a veniturilor salariale, in anul 2026, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP) alături de SNPP/PUBLISIND, reacționăm prin refuzul de a mai efectua munca suplimentară până când nu ni se garantează plata drepturilor salariale avute in plata in anul 2025.

Considerăm de asemenea periculoase și de natura a induce opiniei publice mesaje care nu corespund adevărului, acele declarații cu privire la necesitatea  modificării legii 223/2015(Legea pensiilor militare) raportat la ce se întâmplă acum cu legea pensionarii magistraților, omițând cu interes  să se comunice opiniei publice ca legea 223/2015 a fost modificată acum 2 ani in sensul in care se dorește aplicat la magistrați. Ce ni se pare regretabil este ,,muțenia” cu care tratează aceste declarații ministrul Justiției Radu Marinescu, având in vedere dificultățile cu care ne confruntăm ca urmare a lipsei de finanțare actuale, a lipsei personalului necesar eliminării celor aproximativ 1.500.000 de  ore suplimentare efectuate, mai mult de jumătate necompensate si a celor aproximativ de 100.000 de zile de concediu neacordate, multe depășind chiar perioada des 18 luni in care ar trebui acordate. Asta raportat la declarațiile publice ale ministrului Sănătății sau ale ministrului Apărării Naționale, care au înțeles să scoată in evidență exact aceleași probleme ca cele evidențiate de noi. Protestăm de asemenea ca urmare a ceții ministeriale cu privire la o așa zisă reformă ce și-o închipuie unii care nu au călcat nicio dată prin vreun penitenciar sau dacă au făcut acest lucru nu mai încap site-urile de pozele lor.

Publicat pe

Ministrul Justiției Radu Marinescu reactivează SIPA in Sistemul penitenciar

Aseară, urmărind amalgamul de decizii interesate al celor care ne conduc, am aruncat un ochi pe site-ul MJ. Și surpriză. Un proiect de modificare al unui Ordin de ministru ce trebuia să-și înceteze aplicabilitatatea de anul trecut. Astfel, încercând să se folosească de prevederile REGULAMENTULUI  de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Regulament aprobat prin OMJ 160/C/2018 ce punea in practica prevederile HG 756/2016, ministrul justiției Radu Marinescu încearcă să reinstaureze în mod golănesc în Sistemul penitenciar atribuțiile SIPA,  modificând un Ordin de ministru (OMJ 160/2018) care era aplicabil unei alte Hotărâri de Guvern(HG 756/2016) și care modificări  ar crea puteri sporite Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului. Un Ordin de ministru emis in 2018 ce ar trebui sa reglementeze prevederi legale emise in anul 2024, prin ceea ce la momentul acesta reprezintă HOTĂRÂREA de Guvern nr. 1.518 din 27 noiembrie 2024 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proiect-OMJ-ROF-ANP – DPCT docx

Referat-de-aprobare

Și ca să ne aducem puțin aminte, in anul 2018 era emis OMJ 160/C/2018 care organiza si stabilea atribuțiile și responsabilitățile componentelor structurale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor prin Regulamentul de organizare și funcționare a acestora, Regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției. La acel moment Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar s-a  opus promovării acestuia in forma transmisă , motivarea fiind legată de prevederile ce se doreau implementate cu privire la atribuțiile și responsabilitățile Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului.

Constatam ca raportat la ce prevedea HG 756/2016, respectiv art.2, alin.(3) ,, Administrația Națională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii.”, dar si a prevederilor art. 1, alin. (4) din OMJ 160/C/2018, ,, Administraţia Naţională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice şi a securităţii naţionale prin organizarea pazei, escortării, însoţirii, supravegherii şi aplicării regimului de executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă şi în secţiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităţilor de reintegrare socială a deţinuţilor, persoanelor internate şi arestate preventiv, precum şi prin activităţi de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar, desfăşurate potrivit legii.”,

prevederile art. 87, alin. (2), din OMJ 160/C/2018,

respectiv ,,Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului identifică, cunoaşte şi previne, în limitele competenţelor sale, situaţiile şi împrejurările care pot favoriza ori genera evenimente grave, de natură să pună în pericol siguranţa locului de deţinere, acte de corupţie, criminalitate organizată, terorism, atât în rândul persoanelor private de libertate, cât şi în rândul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.” sau a art. 88, lit. f), ,,asigură informarea promptă şi completă a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a ministrului justiţiei, potrivit art. 87 alin. (6), atunci când sunt descoperite indicii referitoare la săvârşirea de abateri disciplinare de către personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori la săvârşirea de infracţiuni de către aceştia sau de către persoanele aflate în detenţie, în vederea luării măsurilor care se impun;”

exceda prevederilor legale stabilite prin HG 756/2016. Mai ales că potrivit art. 88, alin. (3) din OMJ 160/C/2018,,Normele tehnice de lucru şi modalitatea de desfăşurare a activităţilor specifice direcţiei se reglementează prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.”, contrar a tot ce este reglementat  de prevederile Legii 51/1991, privind securitatea națională a României.

Ce constatăm azi? Un ministru , respectiv Radu Marinescu, trece la nivelul următor. Crează instrumente necesare Direcției Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului, pentru a trece de la fundamentul prezentat ca nevoie a existenței ei, prevenirea criminalității și terorismului, la acela de ,,sifon instituțional” al ministrului justiției , o entitate pusă sa urmărească personalul din penitenciare așa cum funcționau unele direcții din fosta SECURITATE. Asta în timp ce ei nu au habar de tot ce se întâmplă rău în Sistemul penitenciar.  Vezi ultima ,,reușită”, respectiv breșa de securitate  de la  Tg-Jiu.  Și nu numai. Si uite cum o instituție folosită doar pentru a îndosaria bârfele ce privesc personalul(cam ce făcea SIPA odată), capătă instrumentele necesare. Nu mai discutam de faptul ca printr-un Ordin de ministru au acces la toate documentele ce privesc personalul, deși nu au reglementari legale la nivel de lege pentru acest lucru. În schimb ei se controlează intre ei. Se și recompensează cu calificative de excepțional intre ei si neamurile lor.

Și ca să vedeți o mostră de mizerie promovată de propusele modificări : ,,La articolul 87, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(7) Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului va trimite, de îndată, în mod complet, atât directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cât și ministrului justiției, informările care se referă:

a) în mod direct sau indirect, la directorii direcțiilor din Administrația Naţională a Penitenciarelor, la directorii din sistemul administrației penitenciare sau la adjuncții acestora;

b) la activitățile sau evenimentele prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a) și c), d) și f), dacă acestea sunt de natură să afecteze în mod grav buna funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a uneia ori mai multor unități penitenciare.

Si ca directorul general sa nu creadă ca este discriminat exista si alin. (8) ,,În situația în care informările se referă, în mod direct sau indirect, la directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la consilierii acestuia sau la directorii generali adjuncți, Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului le va trimite, de îndată, în mod complet, doar ministrului justiției.”  Nu înțeleg de ce consilierilor li se acordă același statut ca directorilor generali. Ei sunt ,, nebunii regelui” sau cei care îl sifonează in direct si in reluare? De acolo si statutul.

Curat, murdar nea Marinescule!!!!! Cerem retragerea Proiectului de pe site-ul Ministerului Justiției și parcurgerea pașilor conveniți prin Acord privind transparența decizională.

 

 

 

Propulsat cu mândrie de WordPress