Blog

Publicat pe

Calendarul sesiunii de mutare aprobat prin Ordinul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 352 din 17.04.2026.

 

📅 Calendar mutări ANP (20.04.2026 – 01.07.2026)

Sesiunea de mutare, la cerere, pentru polițiștii de penitenciare definitivi (ofițeri și agenți) se desfășoară în perioada aprilie – iulie 2026, după cum urmează:

🔹 Etapele procedurii

  • 20.04 – 22.04.2026 (3 zile lucrătoare)
    Stabilirea posturilor vacante prioritare de către unități
  • 23.04.2026
    Introducerea posturilor în aplicația informatică
  • 24.04 – 27.04.2026 (2 zile lucrătoare)
    Publicarea posturilor disponibile
  • 28.04 – 05.05.2026 (5 zile lucrătoare)
    Depunerea cererilor de mutare
  • 06.05 – 08.05.2026 (3 zile lucrătoare)
    Avizul de principiu – unitatea de unde pleci
  • 11.05 – 15.05.2026 (5 zile lucrătoare)
    Introducerea cererilor + documente în aplicație
  • 18.05 – 20.05.2026 (3 zile lucrătoare)
    Avizul de principiu – unitatea unde vrei să te muți
  • 21.05 – 27.05.2026 (5 zile lucrătoare)
    Introducerea cererilor avizate (unitatea de destinație)
  • 28.05 – 08.06.2026 (7 zile lucrătoare)
    Analiza și avizarea cererilor de către ANP
  • 09.06 – 12.06.2026 (4 zile lucrătoare)
    Constituirea comisiilor + testare psihologică (dacă e cazul)
  • 15.06.2026
    Afișarea tematicii și bibliografiei (dacă e cazul)
  • 16.06 – 26.06.2026 (9 zile lucrătoare)
    Susținerea probelor/interviurilor (dacă se schimbă sectorul)
  • 29.06 – 01.07.2026 (3 zile lucrătoare)
  • 10.07.2026 – ofiteri, 01.08.2026 – agenti, emiterea actelor administrative de mutare

 

Publicat pe

OMJ 778/C/2026 — privind aprobarea condițiilor și procedurilor specifice pentru stabilirea și plata majorării pentru munca suplimentară efectuată de polițiștii de penitenciare, precum și a activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept, publicat în MO al României

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 15.04.2026, a fost publicat Ordinul ministrului justiției nr. 778/C privind aprobarea condițiilor și procedurilor specifice pentru stabilirea și plata majorării pentru munca suplimentară efectuată de polițiștii de penitenciare.

Prin acest ordin se reglementează modul de acordare a drepturilor pentru munca suplimentară, după cum urmează:

Munca suplimentară prestată în anul 2026, în cadrul activităților cu caracter operativ sau neprevăzut, care nu poate fi compensată cu timp liber în termen de 90 de zile, se plătește cu drepturile salariale aferente, la care se adaugă o majorare de 70% din salariul de funcție, proporțional cu orele efectuate.
Munca suplimentară care nu se încadrează în aceste condiții se compensează exclusiv cu timp liber corespunzător.
Prestarea orelor suplimentare se realizează numai în baza unei dispoziții scrise a șefului ierarhic, aprobată de conducerea unității.
Plata majorării se face doar în baza documentelor justificative și cu încadrarea în plafonul bugetar de maximum 3% din fondul de salarii.
Limita anuală a orelor suplimentare este de 180 de ore, cu posibilitatea extinderii până la 360 de ore în situații excepționale.

Prevederile ordinului se aplică în anul 2026 și vizează atât personalul din unitățile penitenciare, cât și pe cel încadrat în cadrul Ministerului Justiției.

Prezenta informare are scopul de a aduce la cunoștința personalului principalele prevederi ale actului normativ menționat.

OMJ poate fi consulatat aici:

Monitorul Oficial Partea I nr. 297

Publicat pe

Deținere ilegală a unui minor la Penitenciarul Codlea – Administrația Natională a Penitenciarelor închide ochii și își protejează promovații

În data de 14 martie 2026, un incident deosebit de grav a avut loc la Penitenciarul Codlea. Un minor a fost încarcerat în mod ilegal timp de șase zile, situație care ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul de organizare a serviciului, respectarea legislației și profesionalismul personalului de conducere implicat.
Detenția minorului a fost marcată de deficiențe semnificative în documentele de depunere și în procedurile administrative, evidențiind carențe grave în pregătirea profesională a persoanelor aflate în funcții de conducere. Mai mult, unele dintre aceste persoane au fost promovate direct de către directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisar-șef Staicu Mugurel.

Minorul a fost primit în penitenciar de către un șef de secție, care în acea zi îndeplinea atribuțiile de șef de tură. Faptul că acesta era programat într-o zi de sâmbătă ridică și suspiciuni rezonabile privind posibila obținere de beneficii financiare suplimentare aferente muncii în repaus săptămânal.
Conform informațiilor disponibile, minorul a fost încarcerat de inspector principal de penitenciare Stancu Alexandru, șef de secție la Penitenciarul Codlea, în absența unor documente conforme cu normele legale privind deținerea minorilor.

Această situație a fost posibilă atât din cauza lipsei de profesionalism a șefului de secție, cât și a directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, inspector principal de poliție penitenciară Frățilă Mihai Andrei, numit în funcție de către Staicu Mugurel, directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în pofida lipsei experienței și pregătirii profesionale necesare.

Pe parcursul detenției, procedurile legale au fost încălcate în mod grav. La data de 16 martie 2026, directorul adjunct Frățilă a avizat documentele privind detenția minorului fără a formula vreo observație asupra legalității acesteia. De asemenea, nici șeful serviciului evidență nu a constatat că minorul era reținut fără forme legale.
Neregulile au continuat și în etapa întocmirii documentelor de transfer către Penitenciarul Mărgineni, acestea fiind bazate pe aceleași acte neconforme, care nu ar fi trebuit validate. Această situație ridică serioase semne de întrebare cu privire la responsabilitatea factorilor de conducere și la impactul unei conduceri deficitare asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate, în special ale minorilor.

Gestionarea acestui caz este alarmantă și inacceptabilă. Directorul general adjunct Staicu Mugurel a demonstrat o gravă lipsă de responsabilitate prin susținerea si impunerea numirii domnului Frățilă în funcția de director adjunct, în ciuda numeroaselor sesizări transmise către Administrația Națională a Penitenciarelor, care semnalau lipsa de competență a acestuia. Mai mult, activitatea sa anterioară nu avea legătură cu sectorul operativ.
Lipsa de profesionalism în gestionarea primirii minorului și în avizarea documentelor nu afectează doar imaginea instituției, ci a pus în pericol drepturile fundamentale ale minorului.

În mod deosebit de grav, deși a fost informat despre incident, directorul general adjunct Staicu Mugurel nu a dispus nicio măsură — nici control, nici sesizarea comisiei de disciplină sau a altor organe competente, așa cum prevede legea și cum s-a procedat în alte cazuri similare. De asemenea, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, Dănuț Ilie, nu a inițiat niciun demers de verificare. Pe aceștia nu-i mai detașați tovarășe director general adjunct?

Situația a fost remediată abia după intervenția instanței de judecată, care a constatat ilegalitatea și a dispus punerea în libertate a minorului după șase zile de detenție ilegală. Directorul general Burcu a declarat că nu a avut cunoștință despre acest caz, însă nici ulterior nu a dispus verificări.
Există, de asemenea, suspiciuni privind influențe de natură politică, având în vedere relația de prietenie(promovată în mediul penitenciar ca relație de rudenie😉)între Staicu Mugurel și ministrul justiției, Radu Marinescu. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la criteriile reale care stau la baza numirilor în funcții de conducere din sistemul penitenciar.

Deținerea ilegală a minorului la Penitenciarul Codlea reprezintă un exemplu elocvent al deficiențelor profesionale existente în sistem și al consecințelor grave pe care o conducere necorespunzătoare le poate avea asupra persoanelor aflate în custodie.
Este imperativ ca autoritățile competente să efectueze o anchetă riguroasă, să identifice persoanele responsabile și să dispună măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situații în viitor.

În acest sens, solicităm ministrului justiției, Radu Marinescu, să dispună verificarea acestui incident prin trimiterea Corpului de control al Ministerului Justiției la Penitenciarul Codlea și aplicarea măsurilor legale care se impun.
Acordarea de responsabilități peste nivelul de competență, lipsa formării profesionale și neglijența în respectarea legii nu pot fi tolerate într-un sistem care are obligația de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special ale celor vulnerabili. Considerăm imperios necesar ca singură formă de promovare în Sistemul penitenciar să fie cea bazată pe profesionalism, responsabilitate și transparență.

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

Publicat pe

Decizii discreționare și abuzuri administrative în sistemul penitenciar: de la promovări controversate la detașări fără temei legal

Situațiile recente din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor conturează un tablou îngrijorător al modului în care sunt exercitate atribuțiile de conducere la nivel central, cu impact direct asupra funcționării unităților subordonate și asupra personalului.

Pe lângă problemele deja semnalate la nivelul Penitenciarul Spital Dej, unde managementul defectuos și posibilele încălcări ale legii ridică serioase semne de întrebare, o nouă decizie a conducerii centrale amplifică suspiciunile privind caracterul discreționar al actului managerial.

Astfel, directorul general al Administrația Națională a Penitenciarelor, Geo-Bogdan Burcu, la solicitarea directorului general adjunct Mugurel Staicu, unul dintre cei care au profitat din plin de relația ce o are cu ministrul Justiției, Radu Marinescu, promovat în mai puțin de un an,  din functia de sef serviciu regim penitenciar la Penitenciarul Deva, în fruntea Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, ulterior Director general adjunct, a dispus detașarea șefului Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, la Penitenciarul Giurgiu. Măsura este una irațională,  fiind dispusă ca măsură „corecțională” de către directorul general adjunct Mugurel Staicu.

Această decizie ridică multiple probleme de legalitate și oportunitate:

În primul rând, nu există un temei legal clar care să justifice o astfel de măsură cu caracter sancționator, în afara procedurilor disciplinare reglementate expres de lege. Utilizarea detașării ca instrument de sancționare reprezintă o deturnare a scopului legal al acestei instituții juridice.

În al doilea rând, măsura ignoră complet realitățile operative ale unității. Ofițerul detașat reprezintă singurul ofițer din sectorul operativ, cu excepția șefilor de tură, ceea ce generează un dezechilibru major în funcționarea compartimentului responsabil de siguranța deținerii și regimul penitenciar.

În al treilea rând, decizia a fost luată în pofida unor situații personale cunoscute la nivelul conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv probleme medicale ale unui membru de familie apropiat, aspect care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor de proporționalitate, bună-credință și protecție a vieții de familie.

Dispunerea detașării de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost pusă în practică ca urmare a sesizării de către Șeful Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, domnul Oprea George, a multiplelor încălcări ale prevederilor legale de către directorul Penitenciarului Spital DEJ, dr. Culai Ana Maria, încălcări care puneau efectiv în pericol desfășurarea misiunilor operative. Aceste aspecte sesizate au deranjat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, deși netransmiterea lor către Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost reținută ca o inacțiune a domnului Oprea George din perspectiva functiei ce o deține. Coroborată cu celelalte disfuncționalități semnalate de Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar — de la exercitarea necorespunzătoare a serviciului de gardă, utilizarea resurselor instituției în scop personal, până la gestionarea defectuoasă a evaluărilor profesionale și degradarea climatului organizațional — a fost promovată ideea că acesta actionează la îndemnul organizației sindicale, aspect total neadevărat.

Astfel, conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor considerănd că este îndreptățită să dispuna o măsură mizerabilă, neprincipială, cu vădită componentă corecțională, după ce cu o săptamână în urmă, tot corectional, directorul general Geo Bogdan Burcu, a intrerupt și incetat prelungirea  activității doctorului Bîtlan Simona, director medical al Penitenciarului Spital Dej, din cauza acelorași ,,infracțiuni – sesizarea încălcării prevederilor legale ale directorului Culai” și pe cale de consecința, atac la protejații sistemului penitenciar.

Intr-un articol ulterior vă vom prezenta o altă față a monedei, una în care protejații sistemului sunt ,,albiți” cu toate că gravitatea faptelor a dus în alte cazuri la sesizarea Parchetului, a Comisiei de disciplina. Despre măsuri coercitive doar pentru cei indezirabili.

Într-un sistem în care rigoarea, disciplina și respectarea strictă a cadrului legal ar trebui să fie fundamentale, astfel de practici nu pot fi ignorate. Ele afectează nu doar drepturile individuale ale personalului, ci și capacitatea instituțională de a-și îndeplini misiunea în condiții de siguranță și eficiență.

Se impune o analiză urgentă a acestor decizii, sub toate aspectele de legalitate și oportunitate, precum și asumarea responsabilității la nivelul conducerii pentru restabilirea unui climat bazat pe profesionalism, legalitate și respect față de personal.

Domnule director general Geo-Bogdan Burcu, doamnă director general adjunct Ioana Mihaela Morar vă place mocirla în care ne afundăm?

Domnule ministru, vedeți că ,,nepoții” vă amestecă în mocirla în care se transformă Administrația Națională a Penitenciarelor și nu cred că vă ajută!!!!

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

Publicat pe

Promovări pe criterii de „apropiere” în sistemul penitenciar: cazul care expune vulnerabilități grave în conducerea unităților

Situația numirilor în funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor și în unitățile subordonate ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt promovate și menținute în funcții de conducere persoane fără competența profesională necesară, în detrimentul respectării legii și al bunei funcționări a sistemului.

Un exemplu relevant îl constituie cazul directorului Penitenciarul Spital Dej, unde o serie de practici administrative și profesionale indică nu doar deficiențe manageriale, ci și posibile încălcări grave ale cadrului legal.Blondă stock photos

În mod concret, s-a constatat că serviciul de gardă, care presupune prezența efectivă în secția medicală pentru asigurarea intervenției operative a medicului de gardă în cazul apariției unor complicații medicale, este efectuat de dr. Culai Ana-Maria din biroul administrativ al directorului. Această conduită nu doar că sfidează prevederile legale și normele profesionale, dar poate avea consecințe directe asupra siguranței și vieții persoanelor private de libertate.

Pe lângă această abatere, sunt semnalate utilizări repetate ale mijloacelor de transport ale instituției în scop personal, pentru deplasări care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. Această practică a generat consum nejustificat de resurse bugetare și obligarea personalului (conducători auto) la efectuarea unui număr excesiv de ore suplimentare

Mai mult, participarea la evenimente medicale fără legătură directă cu obligațiile funcției a fost decontată din fondurile instituției, inclusiv cheltuieli de transport și cazare, în absența unui temei legal sau a unei justificări profesionale reale, constatare a misiunii de audit din Februarie anul acesta. Această practică ridică suspiciuni serioase privind utilizarea nelegală a fondurilor publice.

Problemele nu se opresc aici. Procedurile privind evaluarea profesională a personalului au fost gestionate defectuos, cu încălcarea termenelor și a obligațiilor legale de comunicare. Lipsa unor evaluări sau pierderea acestora din dosarele de personal pe vremea când indeplinea ilegal atribuții de director al Directiei Medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor(fapt constatat de Directia de Resurse Umane  din Administrația Națională a Penitenciarelor- vezi evaluarea pentru anul 2024 a dr. Bîtlan Simona) indică o neglijență gravă în exercitarea atribuțiilor de conducere și afectează direct drepturile angajaților.

În paralel, climatul organizațional este profund afectat. Lipsa de comunicare, transferul responsabilității și absența asumării deciziilor contribuie la degradarea mediului profesional și la scăderea încrederii personalului în actul managerial.

Acest caz nu este doar o problemă punctuală, ci reflectă o vulnerabilitate sistemică: promovarea unor persoane pe criterii care nu țin de competență, profesionalism sau integritate. În lipsa unor mecanisme reale de control și responsabilizare, astfel de situații riscă să devină regula, nu excepția.

Pe cale de consecință, solicităm directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor: 

  • dispunerea de urgență a unui control amplu la nivelul Penitenciarului-Spital Dej;
  • verificarea aspectelor semnalate sub toate formele de răspundere (disciplinară, administrativă, contravențională sau penală);
  • adoptarea măsurilor legale care se impun, inclusiv față de persoana responsabilă, în vederea restabilirii legalității și a disciplinei instituționale.

Sesizarea o regăsiți mai jos:

Adresa FSSP incalcare prevederi legale director Penit Spital Dej

 

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

 

 

 

Publicat pe

Solicitare transmitere act normativ și organizare întâlnire de dialog social

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

Solicitare

Către:

Domnului Radu MIRUȚĂ

Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU

Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

Domnului Radu MARINESCU

Ministrul Justiției

Domnului general Răzvan IONESCU

Director interimar al SRI

Domnului general inginer Ionel-Sorin BĂLAN

Director al Serviciului de Telecomunicații Speciale

Domnului comisar-șef de poliție penitenciară Geo-Bogdan BURCU

Director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor

Subiect: Solicitare transmitere act normativ și organizare întâlnire de dialog social

Stimați domni,

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, în numele organizațiilor sindicale reprezentative din Sistemul poliției penitenciare, vă solicită respectuos să ne puneți la dispoziție proiectul actului normativ ce urmează a fi supus dezbaterii publice.

Demersul nostru este unul comun al organizațiilor sindicale reprezentative și are ca scop asigurarea transparenței decizionale și a unei consultări reale a partenerilor sociali.

Totodată, în spiritul promovării principiilor care guvernează dialogul social, vă adresăm rugămintea de a vă exprima acordul pentru organizarea unei întâlniri de lucru la care să participe:

▶conducerile celor trei ministere și ale structurilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

▶conducerile organizațiilor sindicale reprezentative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției;

 ▶ reprezentanții organizațiilor profesionale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, MAI, SRI, SPP, STS (acolo unde acestea există).

Scopul acestei întâlniri este identificarea unui punct de vedere comun care să promoveze interesele instituționale și patrimoniale ale personalului din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Menționăm că Legea nr. 223/2015 a fost rezultatul unui demers similar de dialog și consultare, rezultatul fiind unul apreciat de personalul din aceste structuri.

Pentru coordonare și detalii suplimentare, persoana de contact desemnată este:

Domnul Petre Florin Schiopu

Telefon: 0728 222 860

Email: fssp.office2017@gmail.com

Vă mulțumim pentru deschidere și sprijin și rămânem în așteptarea unui răspuns favorabil.

Publicat pe

O slujbă de tărie și curaj: Poliția Penitenciară la datorie

În fiecare zi, departe de ochii publicului, polițiștii de penitenciare duc o luptă tăcută pentru siguranța noastră

Nu e un simplu loc de muncă. Este o responsabilitate dusă la limită, zi de zi.

Polițiștii de penitenciar din sectorul siguranța deținerii sunt cei care preiau, escortează și supraveghează persoane private de libertate în cele mai sensibile momente: la instanțele de judecată, în spitale, în timpul transferurilor sau la puncte de lucru.

Fiecare misiune înseamnă risc real. Spații deschise, interacțiuni neprevăzute, presiune constantă. Nu există „zi liniștită” — există doar control, vigilență și decizii luate în fracțiuni de secundă.

Ei intervin primii când apar incidente, gestionează tensiuni și previn situații care pot degenera rapid. În spatele fiecărei misiuni duse la capăt stau pregătirea, disciplina și stăpânirea de sine.

Nu au luxul erorii. Nu au pauză de la responsabilitate.

Și totuși, după ce ies din serviciu, nu se opresc.

Respiră, își adună gândurile, își analizează ziua… iar apoi își continuă responsabilitățile acasă — ca părinți, soți, sprijin pentru cei dragi.

Siguranța cetățenilor începe, de multe ori, cu munca lor — nevăzută, dar esențială.

Pentru unii, e o uniformă. Pentru ei, este o datorie.

„Ei nu lasă greul la poarta serviciului — îl duc cu demnitate, în fiecare zi, oriunde ar fi.”

Publicat pe

Medicul de gardă absent!!!! Pacienți abandonați în Penitenciarul-Spital Dej în situații de urgență

Într-un penitenciar-spital, unde pacienții sunt persoane private de libertate și complet dependente de sistemul medical al statului, absența medicului de gardă din clădirea spitalului nu este o simplă neglijență. Este o încălcare gravă a obligațiilor profesionale și un risc direct la adresa vieții.
Cu toate acestea, în Penitenciarul-Spital Dej, sunt semnalate situații repetate în care directorul unității, aflat oficial în gardă medicală și plătit ca atare, nu se află în spațiul spitalului, lângă pacienți, ci în clădirea administrativă, în propriul birou.  În acest interval, responsabilitatea de a interveni în cazuri medicale critice rămâne, practic, fără acoperire reală.
Surse din interiorul instituției susțin că, în timpul gărzilor, medicul responsabil nu este disponibil pentru intervenție rapidă în cazuri de stop cardio-respirator, colaps acut sau alte urgențe majore, situații în care fiecare minut de întârziere poate fi fatal. Prezența într-o altă clădire, fără contact direct cu pacienții, anulează scopul însuși al noțiunii de „gardă medicală”.
Mai grav, aceste absențe ar avea loc în timp ce medicul de gardă beneficiază de salariu integral pentru orele respective, finanțat din fonduri publice. Practic, statul plătește pentru o intervenție medicală care, în momente critice, nu există.
În locul supravegherii pacienților și al pregătirii pentru situații de urgență, timpul de gardă ar fi utilizat pentru activități administrative sau personale, inclusiv folosirea rețelelor de socializare, aspecte incompatibile cu responsabilitatea medicală într-o unitate sanitară cu regim de detenție.
Această situație ridică suspiciuni serioase de:
-neglijență medicală;
-încălcarea fișei postului și a normelor privind garda medicală;
-abuz de funcție managerială;
-punerea deliberată în pericol a vieții pacienților.
Pacienții din penitenciar nu pot cere o a doua opinie, nu pot suna la 112 și nu pot părăsi spitalul. Ei depind exclusiv de prezența și reacția personalului medical. Orice absență nejustificată a medicului de gardă înseamnă, în mod real, abandon.
Este inacceptabil ca într-o instituție a statului, sub autoritatea Ministerului Justiției și a sistemului sanitar penitenciar, garda medicală să fie tratată ca o formalitate, iar siguranța pacienților să fie sacrificată în favoarea confortului personal.
Solicităm public verificarea imediată a modului de desfășurare a gărzilor medicale, controlul prezenței efective a medicilor în clădirile spitalului, nu în sectorul administrativ și clarificarea responsabilităților în cazurile de urgență medicală. Tăcerea instituțională în fața unor astfel de fapte nu este neutralitate, ci complicitate.
AICI SE MOARE CU MEDIC DE GARDĂ „PREZENT” DOAR PE HÂRTIE 🚨
În Penitenciarul-Spital Dej, directoarea unității, plătită ca medic de gardă, NU stă în clădirea spitalului, lângă pacienți.
Stă în clădirea administrativă, în birou.
În timpul gărzilor.
Pe bani publici.
Asta în timp ce pacienții:
– pot intra în stop cardio-respirator
– pot avea urgențe majore
– au nevoie de intervenție medicală imediată
Și NU o primesc, pentru că medicul de gardă nu este acolo.
În penitenciar:
❌ nu suni la 112
❌ nu pleci la alt spital
❌ nu ceri alt medic
Ești captiv. Dacă medicul lipsește, e abandon.
Garda medicală NU înseamnă:
– stat în birou
– activități administrative
– telefon, Facebook, Instagram
Înseamnă prezență fizică și intervenție rapidă. Orice altceva este o minciună plătită din bani publici.
Când un medic de gardă NU e lângă pacienți, nu mai vorbim de management, ci de punerea deliberată în pericol a vieții.
Cine verifică aceste gărzi?
Cine răspunde dacă moare cineva?
Cine semnează pentru o gardă care nu există?
Pentru că primul deces evitabil nu va fi un „accident”.
Va fi consecința tăcerii.
Poate veti verifica domnule director general cum au fost efectuate garzile directorului Culai, medic generalist ce efectueaza serviciul de garda desi nu are competente medicale de specialitate, in datele 3,8,14,25, 29 decembrie 2025, 17, 19, 22,24,30 Ianuarie 2026, 4 , 13, 24, 28  Februarie 2026 și in 7 și  9 Martie 2026!!!!!!!!  În 28. 02. 2026 A AVUT SI UN DECES SI A VENIT DIN ZONA CLADIRII DIRECTORULUI LA URGENTA.
Dar suntem noi rautăciosi. Doamna Culai pregatește deținuții pentru servicii de telemedicină. O singură problemă are. Deținuții nu au voie cu telefoane mobile.
Publicat pe

Vizita ministrului justiției la Penitenciarul Codlea – multă imagine, prea puțin dialog

Vizita ministrului justiției la Penitenciarul Codlea a fost prezentată public drept o evaluare a sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție. În comunicările oficiale s-a vorbit despre dialog, analiză și preocupare pentru modernizarea sistemului.

Din perspectiva personalului din penitenciare, realitatea a fost însă alta.

Sindicatul a solicitat în mod explicit o întâlnire cu ministrul justiției pentru a discuta direct problemele reale cu care se confruntă polițiștii de penitenciare. Era o ocazie firească pentru un dialog onest despre situația din sistem.

Această întâlnire nu a avut loc.

În schimb, vizita s-a limitat la un tur protocolar al unității, discuții cu conducerea penitenciarului și cu persoane private de libertate, urmate de comunicările publice obișnuite.

Cu alte cuvinte: imaginea a existat, dialogul real a lipsit.

Zece zile de tăcere din partea Ministerului Justiției

Situația este cu atât mai greu de înțeles cu cât au trecut deja zece zile de când organizația noastră a solicitat oficial ministrului justiției convocarea Comisiei mixte de dialog din cadrul Ministerului Justiției.

Până astăzi, această solicitare nu a primit niciun răspuns.

Comisia mixtă de dialog nu este un moft al sindicatelor. Este mecanismul instituțional prin care pot fi discutate și rezolvate problemele sistemului penitenciar împreună cu reprezentanții personalului.

Ignorarea acestei solicitări transmite un mesaj clar: dialogul social pare să conteze mai mult în comunicate decât în realitate.

Problemele reale nu pot fi ignorate

În sistemul penitenciar există probleme serioase care nu pot fi tratate superficial.

Incertitudinea creată de discuțiile privind modificarea legislației pensiilor militare de stat a generat îngrijorare în rândul polițiștilor de penitenciare. Declarațiile publice contradictorii nu fac decât să accentueze lipsa de predictibilitate.

În același timp, împuternicirile pe funcții de conducere au devenit, în ultimii ani, o regulă și nu o excepție. Ceea ce ar fi trebuit să fie o soluție temporară a ajuns să fie un mecanism folosit frecvent pentru ocuparea unor funcții de top management.

La toate acestea se adaugă problemele cronice ale sistemului: deficitul de personal, volumul ridicat de muncă și presiunea constantă asupra angajaților.

„Cenușăreasa” Ministerului Justiției

Sistemul penitenciar rămâne, de prea multe ori, „Cenușăreasa” Ministerului Justiției.

Deși are un rol esențial pentru siguranța publică și pentru funcționarea statului de drept, atenția acordată acestui domeniu este, de multe ori, minimă.

Poate că a venit momentul ca sistemul penitenciar să beneficieze de aceeași atenție pe care miniștrii Ministerului Afacerilor Interne sau ai Ministerului Apărării Naționale o acordă structurilor din subordine: dialog real, prezență constantă și soluții concrete.

Vizitele de imagine nu rezolvă problemele

Problemele sistemului penitenciar nu se rezolvă prin vizite protocolare și comunicate optimiste.

Ele se rezolvă prin dialog real cu personalul din sistem și prin decizii asumate.

Sindicatul rămâne deschis unui dialog serios și responsabil.

Dar pentru ca acest dialog să existe, trebuie ca cineva să fie dispus să îl poarte.

Publicat pe

📢 Informare – Ședința Consiliului de Conducere ANP (10 martie 2026)

 

📢 Informare – Ședința Consiliului de Conducere ANP (10 martie 2026)

Informare privind intenția de modificare a Legii pensiilor militare

În cadrul ședinței Consiliului de Conducere al ANP din data de 10 martie 2026, conducerea instituției a prezentat informații referitoare la OUG nr. 7/2026, care prevede inițierea unor modificări ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

În acest sens, a fost constituit un grup de lucru la nivelul MApN și MAI, la care participă și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Conform ordonanței, în termen de 30 de zile trebuie formulate propuneri legislative care vizează, în principal, creșterea vârstei de pensionare.

În prezent:

➡️ nu a fost prezentat niciun proiect oficial de modificare;

➡️ nu s-au discutat modificări privind baza de calcul sau cuantumul pensiilor;

➡️ discuțiile se află în fază preliminară.

Organizațiile sindicale au atras atenția asupra efectelor negative pe care o eventuală creștere a vârstei de pensionare le-ar putea avea asupra sistemului penitenciar, printre care:

➡️ scăderea atractivității profesiei;

➡️ accentuarea deficitului de personal;

➡️ afectarea predictibilității carierei;

➡️ menținerea restricțiilor profesionale fără compensațiile corespunzătoare.

Reprezentanții sindicatelor au solicitat:

➡️ menținerea condițiilor speciale de muncă și a reducerilor de vârstă existente;

➡️ stabilirea unei perioade de tranziție rezonabile în cazul modificării legislației (vezi cazul magistaților);

➡️ protejarea personalului aflat aproape de îndeplinirea condițiilor de pensionare;

➡️ organizarea unei consultări reale cu toate structurile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională înainte de promovarea oricărui proiect legislativ.

Sindicatele vor continua să urmărească evoluția discuțiilor și vor informa personalul din sistemul penitenciar cu privire la orice modificare care ar putea afecta drepturile profesionale și sociale ale polițiștilor de penitenciare.

Alte subiecte discutate în ședință:
1. Solicitări de mutare/detașare în interes de serviciu

Au fost analizate solicitări de mutare sau detașare din partea mai multor unități, printre care:

Penitenciarul Arad

Penitenciarul Bacău

Penitenciarul Jilava

Penitenciarul Rahova

Penitenciarul Târgu Mureș

Penitenciarul Buziaș

Spitalul Penitenciar Poarta Albă

Spitalul Penitenciar Mioveni

ANP a avizat doar situațiile considerate excepționale, o mare parte dintre solicitări fiind avizate negativ, având în vedere necesitatea rezolvării situației de personal de la Penitenciarul Baia Mare.

2. Situația doamnei Culai Anamaria

FSSP a solicitat ca doamna Culai să fie readusă pe funcția deținută anterior la Penitenciarul Rahova, având în vedere situația existentă la Spitalul Penitenciar Dej.

3. Situația privind spitalele penitenciare

FSSP a solicitat explicații cu privire la ultima adresă transmisă de ANP, referitoare la:

➡️ exceptarea unor sectoare;

➡️ modificarea numărului de paturi la spitalele penitenciare.

Directorul general, Ioana Morar, a precizat că a solicitat o analiză detaliată, iar în urma acesteia, în cadrul unei întâlniri ulterioare, se va stabili dacă sunt necesare modificări ulterioare.

Propulsat cu mândrie de WordPress