📢 INFORMARE  Proiect – PENSII MILITAR

Vă informăm că, în data de 6 octombrie 2026, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, sunt programate pentru dezbatere proiectele de lege L479/2026 și L518/2026, ambele vizând modificări ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

🔹 L479/2026 – reducerea vârstei de pensionare pentru femeile din sistem

Proiectul propune acordarea unor reduceri ale vârstei standard de pensionare pentru femeile cadre militare, polițiste și funcționare publice cu statut special din sistemul penitenciar, în funcție de numărul copiilor născuți sau adoptați și crescuți.

Reducerea propusă este:

– 6 luni pentru un copil;

-1 an pentru 2 copii;

-1 an și 6 luni pentru 3 copii;

– 2 ani pentru 4 copii;

– 2 ani și 6 luni pentru 5 copii;

– 3 ani pentru 6 copii;

– 3 ani și 6 luni pentru 7 sau mai mulți copii.

Reducerea ar urma să poată fi cumulată cu alte reduceri prevăzute de legislație, însă vârsta rezultată nu ar putea fi mai mică de 45 de ani, potrivit formei proiectului prezentate în procedura parlamentară.

🔹 L518/2026 – valorificarea vechimii cumpărate

Cel de-al doilea proiect vizează perioadele pentru care au fost încheiate contracte de asigurare socială în sistemul public, începând cu 1 ianuarie 2018.

Potrivit formei proiectului, aceste perioade ar putea fi valorificate pentru îndeplinirea condiției privind vechimea efectivă necesară deschiderii dreptului la pensie militară pentru limită de vârstă.

Important: această perioadă nu ar deveni vechime în serviciu și nu ar putea fi utilizată pentru îndeplinirea condițiilor privind pensia anticipată, pensia anticipată parțială sau pensia militară de invaliditate.

De asemenea, proiectul prevede reguli referitoare la pensiile deja stabilite, astfel încât intrarea în vigoare a noilor dispoziții, prin ea însăși, să nu constituie temei pentru revizuirea, recalcularea, suspendarea, încetarea sau diminuarea unor pensii în care perioadele respective au fost deja valorificate.

⚠️ De reținut

La acest moment, cele două proiecte sunt proiecte de lege și nu reprezintă încă legislație în vigoare. Textele pot fi modificate în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Dezbaterea din Comisia de apărare și raportul acesteia reprezintă o etapă importantă înainte de continuarea procedurii în Senat.

Vom urmări evoluția celor două proiecte și vă vom informa cu privire la forma adoptată în comisie, eventualele amendamente și pașii următori din Parlament.

Vă rugăm să urmăriți comunicările oficiale pentru informații actualizate.

📢 INFORMARE

Stimați colegi,

Vă informăm că, în cadrul ședinței Consiliului de Conducere al ANP din data de 05.10.2026, au fost stabilite măsuri privind demararea unor noi proceduri de concurs.

Potrivit celor discutate, în termen de maximum 10 zile urmează să fie publicate anunțurile pentru ocuparea următoarelor categorii de funcții:

1. Funcții de directori adjuncți

Pentru funcțiile de director adjunct pentru siguranța deținerii și director adjunct pentru regim penitenciar, vor continua procedurile candidații înscriși în cadrul anunțului anterior.

Pentru aceste funcții nu va fi deschisă o nouă etapă de înscriere, astfel încât nu vor putea fi înscriși candidați suplimentari. Procedurile vor viza funcțiile vacante la momentul publicării noului anunț.

2. Funcții unice de execuție prin TCO – trecerea în corpul ofițerilor

Sunt avute în vedere funcții pentru următoarele specialități:

-asistență socială;

-psihologie;

-juridic;

-IT;

-MSU;

-SSM;

-informații clasificate;

-secretariat;

-alte posturi unice identificate.

Publicarea anunțurilor oficiale va reprezenta etapa următoare pentru demararea efectivă a procedurilor de concurs.

În momentul publicării acestora, vor fi disponibile informațiile complete privind posturile scoase la concurs, condițiile de participare, calendarul procedurii și documentele necesare.

Vă vom informa cu privire la apariția anunțurilor oficiale și la detaliile acestora.

Vă rugăm să urmăriți comunicările transmise în perioada următoare.

CÂND CEILALȚI SE ODIHNESC, EI SUNT LA DATORIE.

Pentru unii, sâmbăta înseamnă cafea băută în liniște, timp cu familia, plimbări și odihnă.

Pentru alții, înseamnă uniformă, responsabilitate și o nouă zi în care trebuie să fie vigilenți.

În timp ce unii dorm, ei sunt deja în picioare.

În timp ce alții își fac planuri pentru weekend, ei își fac datoria.

În timp ce lumea se bucură de liniște, ei sunt cei care trebuie să vegheze la ea.

Nu îi vede nimeni când pleacă de acasă.

Nu îi aplaudă nimeni când își încep tura.

Și, de multe ori, nimeni nu știe câtă responsabilitate poartă pe umeri.

Dar ei sunt acolo.

În fiecare weekend.

În fiecare sărbătoare.

În fiecare zi în care alții sunt liberi.

Pentru că serviciul lor nu se oprește atunci când lumea se odihnește.

Așa că, tuturor celor care astăzi îmbracă uniforma:

Aveți grijă unii de alții.

Rămâneți vigilenți.

Și, mai presus de toate, întoarceți-vă cu bine acasă, la cei care vă așteaptă.

Iar celor care astăzi sunt liberi:

Bucurați-vă de timpul vostru.

Pentru că, undeva, cineva veghează și pentru liniștea voastră.

Respect pentru oamenii care sunt la datorie când ceilalți sunt acasă. ❤️

#FederațiaSindicatelordinSistemulPenitenciar

#PolițiaPenitenciară

#MereulaDatorie

Ministerul Justiției a modificat Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursurilor/examenelor de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare, precum și Procedura privind desfășurarea verificărilor specifice și criteriile de apreciere a comportamentului corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist de penitenciare, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 3.065/C/2020.

Modificările sunt cuprinse în Ordinul nr. 1.987/C din 22 septembrie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 29 septembrie 2026, urmând să intre în vigoare la data de 1 februarie 2027.

Modificările sunt importante atât pentru persoanele care intenționează să participe la concursuri, cât și pentru polițiștii de penitenciare care vor fi desemnați în comisiile de concurs sau în comisiile de soluționare a contestațiilor.

Noile prevederi intră în vigoare la 1 februarie 2027.

I. Înscrierea la concurs se va realiza exclusiv online

Una dintre cele mai importante modificări este digitalizarea întregului proces de înscriere și comunicare cu candidații.

Înscrierea la concurs, publicarea planificării probelor, publicarea rezultatelor fiecărei etape, depunerea contestațiilor și comunicarea rezultatelor acestora se vor realiza printr-o aplicație informatică de înscriere și recrutare a personalului, disponibilă exclusiv online pe site-ul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Candidatul are obligația de a urmări permanent informațiile publicate pe site-ul ANP și evoluția procesului de concurs.

Termenul de înscriere este de 15 zile lucrătoare de la data publicării anunțului.

La înscriere, candidatul completează formularul specific, care va conține inclusiv:

• acordul privind înregistrarea audio-video a probelor de concurs;

• acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

În lipsa acestor acorduri, candidatul nu poate participa la concurs.

Un candidat poate opta pentru un singur post din cadrul aceluiași anunț.

Fiecărui candidat îi va fi atribuit un identificator unic, care va fi utilizat la publicarea planificării probelor și a rezultatelor.

II. Dosarul de concurs va fi constituit în format electronic

Dosarul de concurs va fi încărcat în aplicația informatică și va cuprinde, în principal:

• actul de identitate;

• documentele privind schimbarea numelui, dacă este cazul;

• curriculum vitae;

• diploma de licență și, pentru studiile efectuate în alte state, documentele privind traducerea și echivalarea;

• adeverința privind funcțiile ocupate și îndeplinirea condițiilor legale;

• adeverința medicală privind aptitudinea pentru ocuparea postului;

• proiectul managerial, acolo unde este cazul;

• alte documente necesare dovedirii îndeplinirii condițiilor de participare.

Prin urmare, prima etapă a dosarului este una electronică, urmând ca documentele originale să fie prezentate ulterior de candidații declarați „admis”, în condițiile regulamentului.

III. Verificarea dosarelor și termene foarte scurte pentru candidați

După expirarea perioadei de înscriere, structura de resurse umane din ANP verifică dosarele în termen de 3 zile lucrătoare.

Rezultatul verificării va indica inclusiv motivul respingerii, dacă este cazul.

Candidații vor avea doar o zi lucrătoare pentru:

• completarea dosarului electronic;

• și/sau contestarea rezultatului verificării.

Ulterior, structura de resurse umane va avea o zi lucrătoare pentru verificarea documentelor depuse suplimentar și soluționarea contestațiilor.

Este, astfel, foarte important ca persoanele înscrise să urmărească permanent aplicația și comunicările publicate, deoarece nerespectarea termenelor poate conduce la pierderea posibilității de completare sau contestare.

IV. Testarea psihologică

După finalizarea verificării dosarelor, candidații care îndeplinesc condițiile sunt planificați pentru testarea psihologică.

Programările și rezultatele sunt comunicate de structura de psihologie a personalului din ANP.

Rezultatul testării psihologice poate fi contestat o singură dată, în termen de o zi lucrătoare de la publicare.

Contestația se soluționează în termen de două zile lucrătoare.

Soluționarea este realizată de un psiholog cu treapta de specializare de minimum „specialist”, desemnat anterior începerii testărilor.

Acesta nu poate fi unul dintre psihologii care au efectuat testarea inițială.

V. Planificarea probelor de concurs

Candidații declarați „apt” psihologic sunt planificați pentru probele de concurs.

Președintele comisiei stabilește planificarea orară în funcție de numărul candidaților.

În cazul concursurilor din sursă externă, candidații declarați „apt” psihologic trebuie să achite taxa de concurs în termen de 3 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor psihologice și să încarce dovada plății în aplicație.

Candidații care nu fac dovada achitării taxei sunt eliminați din concurs.

VI. Ordinea probelor pentru sursa externă

Pentru candidații din sursă externă, probele se desfășoară în următoarea ordine:

1. probele eliminatorii, după specificul postului:

   • proba sportivă;

   • proba practică;

   • proba orală de verificare a cunoștințelor de limbă străină;

   • interviul;

2. proba scrisă.

Interviul urmărește evaluarea potențialului candidatului de a corespunde specificului postului și mediului de lucru, prin raportare la profilul psihoprofesional al postului.

Structura interviului este confidențială și este stabilită de membrii comisiei în ziua interviului, înainte de susținerea probei.

VII. Condiții noi/clarificate pentru proba sportivă

Candidații trebuie să prezinte în ziua probei sportive o adeverință medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste aptitudinea pentru efort fizic.

Adeverința trebuie să fie valabilă și nu poate fi mai veche de 3 luni.

Dacă:

• candidatul nu prezintă adeverința;

• adeverința nu mai este valabilă;

• din adeverință nu rezultă aptitudinea pentru efort fizic,

candidatul nu poate susține proba și este eliminat din concurs.

Aceleași dispoziții se aplică și în cazul probei practice necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice grupelor de intervenție.

VIII. Proba scrisă

Proba scrisă poate presupune:

• redactarea unei lucrări de tip sinteză;

• rezolvarea unor spețe situaționale;

• teste-grilă;

• sau combinarea acestor modalități.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Notarea se face cu două zecimale, fără rotunjire.

IX. Subiectele care sunt greșite sau depășesc tematica

Este introdusă o regulă importantă pentru situațiile în care există probleme cu subiectele.

Dacă se constată că anumite subiecte:

• au fost greșit formulate;

• sau depășesc tematica și bibliografia de concurs,

comisia de concurs dispune anularea subiectelor respective și acordă tuturor candidaților punctajul maxim corespunzător acelor subiecte.

Această regulă este distinctă de procedura de contestare a baremului.

X. Contestarea baremelor

Candidații pot contesta baremele de evaluare și notare prin aplicația informatică.

Comisia verifică:

• dacă respectiva contestație a fost depusă în termen;

• dacă aspectele contestate privesc baremul;

• dacă problemele invocate sunt reale și pot determina modificarea acestuia.

Dacă se confirmă problemele sesizate, comisia modifică baremul și publică baremul definitiv.

Comisia poate proceda la modificarea baremului și din oficiu, dacă identifică erori.

XI. Reguli mai stricte privind corectarea lucrării scrise

Candidatul care dorește să corecteze o greșeală în lucrarea scrisă trebuie să anuleze cuvântul, rândul sau paragraful greșit printr-o linie orizontală.

O altă modalitate de corectură poate fi considerată semn distinctiv.

Președintele comisiei poate dispune anularea lucrării în momentul corectării acesteia.

XII. Contestațiile la nota obținută la proba scrisă

Candidatul poate contesta rezultatul probei scrise prin aplicația informatică.

Comisia de soluționare a contestațiilor verifică dacă:

• contestația a fost depusă în termen;

• aspectele contestate se referă la lucrarea candidatului;

• lucrarea poate fi reevaluată potrivit baremului.

Lucrările sunt recorectate potrivit baremului de evaluare și notare.

O modificare importantă apare atunci când soluționarea unei contestații poate schimba candidații declarați inițial „admis”.

În această situație, comisia de soluționare a contestațiilor va proceda din oficiu la recorectarea lucrărilor tuturor candidaților aflați în situația respectivă.

XIII. Diferența mai mare de un punct între comisii

Dacă între nota acordată de comisia de concurs și nota acordată de comisia de soluționare a contestațiilor există o diferență de peste 1 punct, comisia de contestații trebuie să întocmească o notă justificativă.

Aceasta trebuie să detalieze motivele care au stat la baza acordării punctajelor la fiecare subiect.

Nota se clasează la dosarul concursului.

XIV. Înregistrarea audio-video a probelor

O modificare importantă este reglementarea expresă a utilizării înregistrărilor audio și audio-video.

Candidații își exprimă acordul încă de la înscriere.

Înregistrările probelor vor face parte din documentația concursului și pot fi utilizate de comisia de soluționare a contestațiilor pentru verificarea modului în care s-a desfășurat proba contestată.

Prin urmare, membrii comisiilor trebuie să acorde o atenție deosebită modului de desfășurare a probelor, deoarece activitatea poate fi ulterior verificată prin intermediul înregistrărilor.

XV. Confidențialitatea – responsabilitate importantă pentru membrii comisiilor

Regulamentul întărește obligația de confidențialitate.

Membrii comisiilor trebuie să respecte confidențialitatea:

• lucrărilor comisiei;

• subiectelor;

• întrebărilor;

• variantelor de subiecte;

• baremelor;

• documentelor care nu sunt destinate publicării.

Divulgarea subiectelor sau întrebărilor, integral sau parțial, poate atrage, după caz:

• răspundere disciplinară;

• răspundere administrativă;

• răspundere penală.

De asemenea, pe perioada elaborării subiectelor și a baremului este interzis accesul altor persoane în spațiul destinat acestor activități, cu excepția comisiei de concurs.

XVI. Modificări privind comisiile de concurs

Componența comisiei de concurs este actualizată.

Comisia poate avea:

Președinte:

• director general adjunct;

• șeful structurii de specialitate din ANP;

• directorul unității unde se desfășoară concursul;

• directorul unei unități care are posturi scoase la concurs;

• director adjunct/șef serviciu echivalent din domeniul postului.

Membri:

• un ofițer din structura de resurse umane și formare profesională;

• 3 polițiști de penitenciare specialiști în domeniul postului;

• un ofițer psiholog, numai pentru proba de interviu.

Secretar:

• minimum un polițist de penitenciare, în funcție de numărul candidaților.

Pentru comisia de soluționare a contestațiilor sunt prevăzuți:

• un președinte;

• 2 polițiști de penitenciare specialiști în domeniul postului;

• minimum un secretar, în funcție de numărul candidaților.

XVII. Reguli privind cumularea calității de membru în comisii

O persoană desemnată nu poate avea, în principiu, calitatea de președinte sau membru în mai multe comisii/subcomisii dintre cele prevăzute de regulament.

Secretarul/secretarii constituie excepția, putând fi comuni celor două comisii.

XVIII. Rezultatele finale

Rezultatele soluționării contestațiilor se consemnează într-un proces-verbal cu rezultatele finale.

Acesta va cuprinde, după caz:

• nota acordată de comisia de concurs;

• nota acordată de comisia de soluționare a contestațiilor;

• nota/punctajul final.

Nota obținută în urma contestației este finală.

În cazul în care nu sunt depuse contestații, rezultatele devin finale după expirarea termenului de contestare, iar acest lucru se materializează printr-un anunț semnat de președintele comisiei.

XIX. Dosarul concursului

Pentru fiecare concurs se constituie un dosar care cuprinde:

• lucrările candidaților;

• documentele întocmite de structura de resurse umane;

• documentele comisiilor;

• alte documente referitoare la concurs;

• înregistrările audio sau audio-video.

Documentele comisiilor au caracter confidențial, cu excepția celor care sunt publicate.

XX. Procedura după declararea „admis”

Candidații declarați „admis” trebuie să prezinte documentele originale încărcate în dosarul electronic pentru certificarea conformității cu originalul.

În cazul candidaților din sursă externă se adaugă procedura de examinare medicală.

Aceștia trebuie să efectueze examinarea medicală și să obțină calificativul „apt”.

Dobândirea calității de polițist de penitenciare este condiționată de îndeplinirea condiției medicale.

În cazul în care candidatul declarat „admis” nu îndeplinește condițiile necesare, postul poate fi propus candidatului clasat pe următorul loc, cu condiția ca acesta să fi obținut cel puțin nota 7.

XXI. Verificarea și avizarea dosarelor

Unitatea întocmește dosarul de concurs și de încadrare/numire pentru candidații care îndeplinesc condițiile.

Dosarele sunt transmise către Direcția management resurse umane pentru verificare și avizare.

Încadrarea/numirea este condiționată de obținerea avizului favorabil.

Direcția management resurse umane poate solicita unității informații suplimentare sau documente care să justifice propunerea de încadrare sau neîncadrare.

Actele administrative de încadrare/numire se emit în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor finale, pentru candidații ale căror dosare au primit aviz favorabil.

MODIFICĂRI PRIVIND VERIFICAREA INTEGRITĂȚII ȘI COMPORTAMENTULUI

O a doua categorie importantă de modificări privește procedura de verificare a comportamentului candidaților.

XXII. O nouă condiție privind integritatea

Este introdusă condiția ca persoana să nu fi comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Este o condiție suplimentară care trebuie avută în vedere în cadrul procesului de recrutare și verificare.

XXIII. Certificatul de integritate comportamentală

Printre documentele necesare verificărilor este introdus în mod expres certificatul de integritate comportamentală.

Documentele prevăzute de procedură trebuie depuse în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor finale ale concursului.

XXIV. Noua comisie de verificare

Analizarea aspectelor privind comportamentul candidatului este realizată la nivelul unității unde se află postul.

Comisia este formată din:

• șeful/coordonatorul structurii de resurse umane;

• șeful/coordonatorul structurii din care face parte postul sau un ofițer desemnat;

• șeful/coordonatorul structurii de prevenire a criminalității și terorismului ori o persoană cu atribuții în acest domeniu.

Comisia trebuie să realizeze analiza în maximum 3 zile lucrătoare de la primirea documentației.

XXV. Ce se întâmplă dacă membrii comisiei nu au aceeași opinie?

Dacă membrii comisiei nu ajung la o opinie unanimă:

• opiniile separate trebuie motivate;

• acestea se consemnează în procesul-verbal;

• procedura continuă.

Prin urmare, lipsa unanimității nu blochează procedura.

XXVI. Verificarea suplimentară

În situația în care se impune o verificare suplimentară, comisia întocmește un nou proces-verbal în termen de o zi lucrătoare de la finalizarea verificării.

Procesul-verbal care cuprinde hotărârea directorului unității se înregistrează și devine parte integrantă a dosarului de încadrare.

XXVII. Abrogarea art. 5 din procedura de verificare

Articolul 5 din Procedura privind desfășurarea verificărilor specifice și criteriile de apreciere a comportamentului corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist de penitenciare este abrogat.

CE TREBUIE SĂ REȚINĂ MEMBRII COMISIILOR

Pentru polițiștii de penitenciare care urmează să participe la comisii de concurs sau de soluționare a contestațiilor, cele mai importante aspecte sunt:

1. Respectarea strictă a procedurii.
Noile prevederi stabilesc numeroase termene și etape care trebuie respectate întocmai.

2. Confidențialitatea este esențială.
Subiectele, întrebările, variantele de subiecte, baremele și documentele nepublicate nu pot fi divulgate.

3. Activitatea poate fi verificată ulterior.
Probele sunt înregistrate audio/audio-video, iar înregistrările pot fi analizate în cazul contestațiilor.

4. Membrii comisiei trebuie să fie atenți la formularea subiectelor.
Subiectele care sunt greșite sau depășesc tematica și bibliografia pot fi anulate, cu acordarea punctajului maxim tuturor candidaților.

5. Baremul poate fi modificat.
Erorile constatate în barem trebuie remediate, inclusiv din oficiu.

6. Contestațiile pot produce efecte asupra ierarhiei finale.
Dacă o contestație modifică situația candidaților declarați „admis”, pot fi necesare recorectări din oficiu.

7. Diferențele mari de notare trebuie justificate.
O diferență de peste un punct între comisia de concurs și comisia de contestații impune întocmirea unei note justificative.

8. Componența comisiilor este reglementată mai strict.
În principiu, aceeași persoană nu poate avea calitatea de președinte/membru în mai multe dintre comisiile sau subcomisiile prevăzute de regulament.

9. Trebuie acordată atenție deosebită comunicării cu candidații.
O parte importantă a comunicării se va realiza exclusiv prin aplicația informatică, iar candidații sunt responsabili pentru urmărirea informațiilor și respectarea termenelor.

10. Verificarea integrității devine mai detaliată.
Sunt introduse certificatul de integritate comportamentală și o nouă condiție referitoare la anumite categorii de infracțiuni.

CONCLUZIE

Modificările aduc o serie de schimbări importante în organizarea concursurilor, prin digitalizarea înscrierii și comunicării, introducerea și utilizarea înregistrărilor audio-video, reglementarea mai strictă a contestațiilor, clarificarea atribuțiilor comisiilor și consolidarea verificărilor privind integritatea candidaților.

Pentru membrii comisiilor, o importanță deosebită o au respectarea întocmai a procedurii, păstrarea confidențialității, corectitudinea elaborării subiectelor și baremelor, documentarea activităților comisiei și respectarea termenelor prevăzute de regulament.

Pentru candidați, principalele elemente de urmărit sunt înscrierea exclusiv online, monitorizarea permanentă a aplicației și a site-ului ANP, respectarea termenelor foarte scurte pentru completări și contestații, îndeplinirea condițiilor medicale și documentare, precum și parcurgerea etapelor suplimentare de verificare și integritate.

Toate aceste modificări sunt prevăzute să intre în vigoare la data de 1 februarie 2027.

Ordinul poate fi consultat accesând acest link.  👇

Monitorul Oficial Partea I nr. 826

INFORMARE

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar vă informează că, în urma discuțiilor cu conducerea ANP, funcțiile de șef birou, șef birou resurse umane și formare profesională, șef tură și șef secție nu sunt desființate.

Raportul Corpului de control al ministrului justiției a prevăzut măsuri privind desființarea unor funcții de nivel șef birou sau similar. ANP susține însă că sistemul penitenciar este exceptat de la aplicarea acestei măsuri.

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar și organizațiile sindicale se opun desființării acestor funcții și au solicitat discutarea situației la nivelul Ministerului Justiției.

Important: potrivit clarificărilor transmise Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar – FSSP de către Administrația Națională a Penitenciarelor, nu a fost transmis Ministerului Justiției niciun proiect de ordin pentru desființarea acestor funcții.

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar va monitoriza situația și va informa membrii cu privire la orice nouă evoluție.

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

Stimați colegi,

Vă informăm că Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis, prin adresa nr. 7633/ANP/22.09.2026, un punct de vedere referitor la modul de valorificare, la stabilirea drepturilor de pensie, a perioadelor în care polițiștii de penitenciare au urmat studii universitare de licență, masterat și doctorat, în special în cazul studiilor absolvite în sistem Bologna.

Adresa din 22.09.2026 completează adresa ANP nr. 47067/03.03.2026 și are la bază punctele de vedere comunicate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv prin adresa nr. 3863603/2026.

Pentru o informare corectă și completă a membrilor de sindicat, prezentăm mai jos principalele aspecte rezultate din documentele transmise.

1. Ce înseamnă „perioadă asimilată”

Potrivit dispozițiilor legale invocate în adrese, în materia pensiilor sunt recunoscute anumite perioade în care persoana nu a realizat în mod propriu-zis stagiu de cotizare, dar care sunt tratate de lege ca perioade asimilate.

În cazul studiilor universitare, art. 14 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede, în anumite condiții, recunoașterea ca perioade asimilate a perioadelor în care persoana a urmat cursurile învățământului universitar.

Condiția esențială este ca studiile să fie urmate în forma prevăzută de lege și să fie finalizate cu diploma corespunzătoare.

De asemenea, perioada de studii nu poate fi valorificată ca perioadă asimilată atunci când aceasta se suprapune cu o perioadă pentru care există deja stagiu de cotizare.

2. Ce se întâmplă cu studiile efectuate în sistem Bologna

Casa de Pensii Sectorială a MAI face o distincție între sistemul anterior celui de la Bologna și sistemul Bologna.

În sistemul Bologna, studiile universitare sunt organizate pe cicluri distincte:

• Ciclul I – studii universitare de licență;

• Ciclul II – studii universitare de masterat;

• Ciclul III – studii universitare de doctorat.

În consecință, potrivit punctului de vedere comunicat ANP, dacă o persoană a urmat:

licență – ciclul I + master – ciclul II + doctorat – ciclul III,

perioadele corespunzătoare fiecărui ciclu pot fi valorificate ca perioade asimilate, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Prin urmare, masteratul și doctoratul nu sunt excluse automat de la valorificare doar pentru motivul că persoana deține deja o diplomă de licență.

3. Condițiile care trebuie îndeplinite

Din punctul de vedere transmis de Casa de Pensii Sectorială a MAI rezultă că, pentru valorificarea studiilor universitare ca perioade asimilate, trebuie verificate în principal următoarele condiții:

a) Studiile să fi fost urmate la zi

Documentul transmis de ANP menționează expres condiția ca studiile să fi fost urmate la zi.

Prin urmare, forma de învățământ trebuie verificată pentru fiecare perioadă de studii în parte.

b) Studiile să fi fost finalizate

Este necesară absolvirea studiilor și obținerea documentului/diplomei corespunzătoare.

În funcție de ciclul de studii, pot fi avute în vedere:

• diploma de licență;

• diploma de master;

• diploma de doctor.

c) Perioadele să nu se suprapună cu stagii de cotizare

Această condiție este deosebit de importantă.

Dacă, spre exemplu, o persoană a urmat cursurile universitare într-o anumită perioadă, dar în aceeași perioadă a realizat și stagiu de cotizare, perioada respectivă nu poate fi valorificată de două ori.

Cu alte cuvinte, aceeași perioadă nu poate fi luată în calcul concomitent și ca stagiu realizat prin activitate și ca perioadă asimilată pentru studii.

4. De ce este important acest aspect pentru polițiștii de penitenciare

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat utilizează noțiunile de vechime cumulată și vechime efectivă.

Conform prevederilor legale citate de ANP, vechimea efectivă are relevanță inclusiv pentru îndeplinirea condițiilor necesare acordării pensiei de serviciu.

Adresa ANP pornește de la prevederile art. 16 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora, pentru pensia de serviciu pentru limită de vârstă, una dintre condiții este realizarea unei vechimi efective de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani să reprezinte vechime în serviciu.

În acest context, recunoașterea unor perioade de studii ca perioade asimilate poate avea o importanță concretă pentru persoanele care trebuie să stabilească dacă îndeplinesc condiția privind vechimea efectivă.

5. Licență + master + doctorat – cum trebuie analizată situația

Potrivit punctului de vedere comunicat de ANP, în cazul studiilor efectuate în sistem Bologna, analiza trebuie realizată pentru fiecare ciclu de studii.

Astfel, în cazul unei persoane care a absolvit:

• studii universitare de licență – ciclul I;

• studii universitare de masterat – ciclul II;

• studii universitare de doctorat – ciclul III;

există posibilitatea valorificării perioadelor corespunzătoare acestor cicluri ca perioade asimilate, dacă sunt îndeplinite condițiile privind forma de învățământ, absolvirea și lipsa suprapunerii cu alte stagii de cotizare.

Prin urmare, recomandăm colegilor care se află într-o asemenea situație să nu considere automat că numai perioada studiilor de licență poate fi luată în calcul.

Fiecare situație trebuie verificată individual, pe baza documentelor de studii și a perioadelor efective în care acestea au fost urmate.

6. Situația studiilor universitare de lungă durată efectuate anterior sistemului Bologna

Un aspect distinct îl reprezintă studiile universitare de lungă durată efectuate înainte de implementarea sistemului Bologna.

În adresa transmisă, Casa de Pensii Sectorială a MAI arată că, înainte de sistemul Bologna, existau programe universitare de lungă durată, iar diploma obținută reprezenta finalizarea studiilor superioare respective.

De asemenea, este invocat art. 57 alin. (2) din Legea nr. 199/2023 privind învățământul superior, potrivit căruia diploma de absolvire sau de licență a absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master de specialitate.

Prin urmare, pentru persoanele care au urmat studii înainte de implementarea sistemului Bologna, situația trebuie analizată distinct, în funcție de anul și forma în care au fost efectuate studiile.

7. Ce documente sunt necesare

Pentru valorificarea perioadelor de studii este important ca persoana interesată să dețină documentele care permit stabilirea fără echivoc a:

• perioadei în care au fost urmate studiile;

• formei de învățământ;

• ciclului de studii;

• datei absolvirii;

• diplomei obținute.

În funcție de situație, pot fi necesare diploma de licență, diploma de master, diploma de doctor și, după caz, alte documente eliberate de instituția de învățământ.

Adresa ANP nr. 47067/03.03.2026 face referire, de asemenea, la Ordinul nr. 30/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare, inclusiv la documentele privind studiile universitare care trebuie să însoțească dosarul de pensionare.

8. Recomandare

Având în vedere cele comunicate de ANP, recomandăm colegilor care au absolvit studii universitare de licență, masterat și/sau doctorat să își verifice din timp situația individuală.

În special, este utilă verificarea:

1. perioadei exacte în care au fost urmate studiile;

2. formei de învățământ;

3. ciclului universitar în care se încadrează studiile;

4. datei absolvirii;

5. existenței diplomelor;

6. eventualelor perioade în care studiile s-au suprapus cu activitatea profesională sau cu alte perioade de stagiu.

În situația în care există perioade de studii care nu au fost avute în vedere la stabilirea vechimii, recomandăm membrilor să solicite în scris structurii de resurse umane competente o analiză a situației individuale, cu indicarea temeiului legal și a perioadelor care pot fi valorificate.

9. Concluzia comunicată de ANP

Din punctul de vedere transmis de Casa de Pensii Sectorială a MAI și comunicat de ANP rezultă că, în cazul unei persoane care a urmat licență – ciclul I, master – ciclul II și doctorat – ciclul III, în sistem Bologna, perioadele respective pot fi valorificate ca perioade asimilate, dacă:

• studiile au fost urmate la zi;

• studiile au fost finalizate cu diploma corespunzătoare;

• perioadele respective nu se suprapun cu alte stagii de cotizare.

Considerăm că această clarificare este importantă pentru toți colegii care își pregătesc dosarul de pensionare sau care doresc să își verifice anticipat situația privind vechimea.

Totodată, precizăm că valorificarea concretă a perioadelor de studii trebuie stabilită individual, în funcție de documentele fiecărei persoane și de perioadele efectiv realizate, precum și de legislația aplicabilă la momentul deschiderii drepturilor de pensie.

Documente anexate

Pentru informarea completă a membrilor de sindicat, prezenta informare va fi transmisă împreună cu următoarele documente:

• Adresa ANP nr. 7633/22.09.2026 – privind valorificarea, ca perioade asimilate, a studiilor universitare de licență, masterat și doctorat absolvite în sistem Bologna;

• Adresa ANP nr. 47067/03.03.2026, împreună cu punctul de vedere al Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne;

• documentele/punctele de vedere ale Casei de Pensii Sectoriale a MAI menționate în adresele ANP.

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar – FSSP, va continua să urmărească modul în care aceste prevederi sunt aplicate în cazul polițiștilor de penitenciare și va informa membrii cu privire la eventualele clarificări sau modificări relevante.

Aici puteți consulta adresa:

Adresa nr. 7633 din 22.09.2026

Adresa nr. 47067 din 03.03.2026

Director până la pensie… și dincolo de ea!

Sfidează ANP propriul control?

La Penitenciarul-Spital Constanța Poarta Albă, o decizie a conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor ridică serioase semne de întrebare.

După ce Direcția Inspecție Penitenciară (DIP) a efectuat un control și a consemnat, într-o notă de constatare, mai multe nereguli privind modul de acordare a unor drepturi salariale și gestionarea resurselor umane, directorul unității, Marius Valentin Bănică, a primit o nouă împuternicire pentru încă șase luni.

Decizia este cu atât mai greu de înțeles cu cât noua împuternicire a fost acordată după finalizarea documentului de control.

Controlul DIP: nereguli consemnate oficial

Controlul Direcției Inspecție Penitenciară s-a desfășurat la data de 26 iunie 2026, în baza Ordinului directorului general al ANP nr. 185/25.06.2026.

În urma verificărilor a fost întocmită Nota de constatare nr. 35726/DIP/03.07.2026, document care, potrivit informațiilor disponibile, a ajuns atât la conducerea ANP, cât și la Ministerul Justiției.

Printre aspectele consemnate se află modul de acordare a majorării de până la 50% pentru lucrări de excepție.

Una dintre situațiile analizate de inspectori a vizat chiar soția directorului unității.

Potrivit constatărilor citate în nota de control, propunerea pentru acordarea majorării ar fi cuprins activități care nu ar fi fost efectiv desfășurate de aceasta și care, în unele cazuri, reprezentau atribuții generale din fișa postului.

Mai mult, documentul menționează că propunerea nu ar fi fost redactată de persoana nominalizată pentru acordarea dreptului.

Concluzia consemnată de DIP în acest caz este: „Se confirmă”.

Împuternicirea a venit după redactarea raportului

Aici apare principala întrebare.

Împuternicirea anterioară a directorului Marius Valentin Bănică a expirat în aceeași perioadă în care s-a desfășurat controlul DIP. Spre deosebire de situațiile de la penitenciarele-spital Dej și Mioveni, unde ANP a procedat la organizarea unor concursuri pe baza de interviu pentru ocuparea funcției de director, la Poarta Albă s-a optat pentru o nouă împuternicire.

Și nu vorbim despre o decizie luată înainte de finalizarea controlului.

Nota de constatare a fost întocmită la 3 iulie 2026, iar ulterior Marius Valentin Bănică a primit o nouă împuternicire, pentru încă șase luni.

Prin urmare, se ridică o întrebare legitimă: ce evaluare a făcut conducerea ANP asupra constatărilor propriilor inspectori înainte de a propune prelungirea împuternicirii?

Dacă ANP și Ministerul Justiției aveau cunoștință de conținutul notei de constatare în momentul în care au decis prelungirea împuternicirii, decizia merită explicată public.

Aproape șase ani de interimat

Prin noua împuternicire, Marius Valentin Bănică ajunge la aproape șase ani de exercitare succesivă, prin împuternicire, a funcției de director al penitenciarului-spital.

În acest context, comparația cu alte unități devine inevitabilă.

La Dej și Mioveni, expirarea împuternicirilor a fost urmată de organizarea unor concursuri pe bază de interviu. Pentru ocuparea funcțiilor de director s-au înscris opt, respectiv 12 candidați.

Aceste cifre contrazic cel puțin aparent argumentul vehiculat uneori în sistem potrivit căruia funcțiile de conducere ar fi neatractive și că nu există persoane interesate să le ocupe.

De ce la unele unități se organizează concurs, iar la Poarta Albă se preferă prelungirea împuternicirii?

Aceasta este una dintre întrebările la care ANP și Ministerul Justiției ar trebui să răspundă.

O situație care ridică alte semne de întrebare

Potrivit informațiilor prezentate în cadrul materialului sindical, Marius Valentin Bănică are funcția de bază de ofițer în cadrul secretariatului.

În trecut, acesta ar fi participat la un concurs pentru ocuparea funcției de șef Serviciu Siguranță, Regim și Aplicarea Legalității, însă ar fi fost declarat inapt la testarea psihologică, neajungând la etapele următoare ale concursului.

Dacă această informație este confirmată de documentele oficiale, apare o situație care necesită explicații: cum este evaluată aptitudinea managerială pentru ocuparea unei funcții de director prin împuternicire în raport cu criteriile aplicabile ocupării altor funcții de conducere?

Nu afirmăm că rezultatul unei evaluări psihologice pentru o anumită funcție stabilește automat incapacitatea de a exercita o altă funcție. Însă diferența dintre cele două situații este suficient de importantă pentru a justifica o explicație oficială.

Sporurile de 50%: propuneri identice și proceduri contestate

Nota de constatare a DIP ar mai consemna că anumite propuneri pentru acordarea majorării de până la 50% erau identice, deși vizau persoane cu funcții diferite, inclusiv agenți și ofițeri.

Totodată, inspectorii ar fi constatat că în anul 2024 nu a fost respectată proporția prevăzută pentru cele două corpuri profesionale și că unele propuneri au fost susținute doar verbal în cadrul Consiliului de Conducere.

Potrivit documentului, începând cu anul 2025, după intervenția unei organizații sindicale Sindicatul Democratic al Politistilor de Penitenciare-Constanta Poarta Alba (SDPP-Constanta Poarta Alba) care a solicitat respectarea prevederilor legale, procedura ar fi fost adusă în concordanță cu normele aplicabile.

Dacă aceste constatări sunt corecte, ele ridică întrebări serioase privind modul în care a fost administrat, anterior, un mecanism salarial care presupune criterii și proceduri clare.

Din sectorul financiar, la Managementul Situațiilor de Urgență

Un alt aspect menționat îl reprezintă schimbarea funcției unui ofițer din sectorul financiar în funcția de ofițer Managementul Situațiilor de Urgență.

Potrivit informațiilor prezentate, sectorul economico-financiar se confrunta deja cu un deficit de personal, iar șeful structurii economice ar fi avizat negativ schimbarea, invocând tocmai lipsa de personal.

Cu toate acestea, directorul unității ar fi acordat aviz favorabil.

În plus, funcția de ofițer Managementul Situațiilor de Urgență ar fi fost exercitată anterior, prin cumul, de un alt ofițer.

Un element suplimentar menționat este calitatea sindicală a persoanei care a beneficiat de schimbarea funcției.

Nu afirmăm că există o legătură de cauzalitate între cele două aspecte. Tocmai de aceea, este legitim ca ANP să explice transparent criteriile care au stat la baza deciziei.

132.000 de lei pentru condițiile de muncă. Cheltuieli: zero

Un alt indicator prezentat drept relevant pentru evaluarea managementului este utilizarea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor de muncă.

Potrivit datelor prezentate, în primele șase luni ale anului 2026, unitatea nu ar fi utilizat nicio sumă din cei 132.000 de lei alocați de ANP pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților.

132.000 de lei alocați. 0 lei cheltuiți.

Dacă această informație este confirmată de execuția bugetară și de documentele financiar-contabile ale unității, este greu de explicat cum poate fi considerată o asemenea situație un rezultat pozitiv într-o unitate în care angajații reclamă probleme privind condițiile de muncă.

Ce mesaj transmite ANP angajaților?

Problema nu mai este doar despre Marius Valentin Bănică.

Problema este despre criteriile după care ANP decide cine conduce o unitate penitenciară și pentru cât timp.

Este despre diferența dintre concurs și împuternicire.

Este despre modul în care sunt tratate constatările propriei Direcții de Inspecție.

Este despre transparență și despre încrederea angajaților în instituție.

Dacă un control intern confirma nereguli , răspunsul instituțional nu poate fi tăcerea.

Angajații Penitenciarului-Spital Poarta Albă, merită răspunsuri.

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică.

În perioada 27–30 august 2026 a avut loc Consiliul Federativ al Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP), la care au participat cele 16 sindicate afiliate federației. Lucrările au debutat cu prezentarea raportului de activitate al Biroului Executiv al FSSP de către președintele Florin Petre Șchiopu. Pe parcursul acestora, mai exact în data de 29 august 2026, Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), comisar șef de poliție penitenciară Geo Bogdan Burcu, a dat curs invitației Biroului Executiv al FSSP, participând astfel la dezbateri și clarificând aspecte pe care le vom detalia mai jos.

Asigurarea fondurilor pentru plata salariilor până la sfârșitul anului 2026, în condițiile situației bugetare existente

Asigurarea salarizării până la finalul anului în curs a reprezentat până acum, aproape an de an, o problematică care a implicat deseori recalibrarea bugetului prin intermediul rectificărilor trimestriale. De această dată, DG ANP asigură polițiștii de penitenciare de faptul că, potrivit situației bugetare existente, sunt asigurate fondurile necesare pentru plata salariilor până la finalul anului 2026.

Plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești

Trecând bine de jumătatea anului în curs, fără intenții reale de respectare a prevederilor OUG 52/2025, respectiv plata tranșei scadente până la 31 decembrie 2025 conform art. 18, alin. 1, FSSP a solicitat clarificări în privința emiterii actelor normative necesare efectuării acestor plăți. Concret, semnarea ordinului de ministru al justiției ca normă de deblocare și punere efectiv în plată. În acest context, DG ANP a insinuat inițial faptul că prerogativele de emitere a OMJ revin Ministerului Justiției, ulterior nuanțând și susținând că următoarele două săptămâni sunt stabilite ca reper de publicarea a ordinului de ministru în Monitorul Oficial al României nu doar în transparență decizională.

Îmbunătățirea condițiilor de muncă

FSSP a solicitat informații privind fondurile alocate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și modul în care acestea sunt utilizate la nivelul unităților penitenciare. A fost avansată alocarea unui buget în cuantum de aproximativ 4.742 milioane lei pentru aceste obiective, la data de 30.06.2026, execuția bugetară fiind de aproximativ 670.275 lei, respectiv circa 14% din fondurile alocate. Un procent al execuției bugetare care a generat solicitarea FSSP de a se detalia pe unități aceste ”realizări”. Execuția pe unități, cel puțin în semestrul I al anului în curs s-a dovedit a fi diferită de la un penitenciar la altul după cum era de așteptat, însă nu putem ocoli procentul de 0% din dreptul Penitenciarului Spital Poarta Albă. Dacă sunt anumite considerente care justifică oarecum unele procente mai mici, 0% chiar nu poate fi un reper de management eficient în privința îmbunătățirii condițiilor de muncă.

Încercările DG ANP de susținere și motivare a procentelor mici privind execuția bugetară a unităților în primul semestru, s-au limitat în explicații din care s-a desprins inclusiv ideea lipsei personalului de specialitate responsabil cu întocmirea documentelor specifice. Luăm în considerare că ar putea fi un factor determinant în această ecuație însă chiar și așa 0% este totuși 0%. Pe de altă parte, ombilical de subiect am putea lega inclusiv competența directorilor de unități de a-și atrage personal de specialitate sau inclusiv situații în care personalul de specialitate este schimbat din funcție pe criterii insuficient motivate, în unele cazuri chiar cu tente de sinecură.

Investițiile și obiectivele de infrastructură

FSSP a solicitat informații privind stadiul investițiilor din sistemul penitenciar, termenele de finalizare și prioritățile administrației pentru perioada următoare. Din cele susținute de către DG ANP există în prezent aproximativ 323 de obiective de investiții, aflate în diferite stadii de pregătire, proiectare sau execuție. Au fost detaliate, de asemenea, stadiile execuție și prezentate obiectivele avute în vedere pentru perioada 2026–2027, conform anexei prezentate de Direcția Economico-Administrativă. Pentru unele investiții, procedurile sunt în desfășurare iar pentru altele este necesară parcurgerea etapelor administrative și bugetare înainte de demararea lucrărilor.

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante

Unul dintre obiective cele mai importante ale FSSP îl reprezintă organizarea de concursuri la nivel ANP în vederea ocupării posturilor vacante, motiv pentru care am solicitat o implicare directă a tuturor factorilor decizionali. DG ANP nu a susținut mai mult decât cunoaștem cu toții, și anume faptul că organizarea concursurilor este influențată de prevederile legislative și de limita de ocupare a posturilor stabilită prin legislația în vigoare. În atare situație, DG ANP ne informează că, în raport cu numărul de încetări ale raporturilor de serviciu, ANP a estimat posibilitatea ocupării a unui număr de aproximativ 49 de posturi, urmând a fi solicitat avizul Ministerului Justiției.

FSSP subliniază faptul că 49 de posturi sunt absolut insuficiente raportat la nevoia reală a unităților penitenciare. Dezbaterile au continuat și au fost scoase la lumină situații particulare din diferite unități, situații care pun efectiv în pericol siguranța resursei umane. Înțelegem ideea susținerii sectoarelor de activitate reciproc , între ele, însă trebuie avut în vedere faptul că ierarhia de subordonare și răspundere la nivelul oricărui sector de activitate derivă totuși din actele normative în vigoare. Pentru a nu pierde unele drepturi, ne putem ajuta între noi. Însă la modul în care unii directori își arogă să profite, această bunăvoință ia de multe ori forma unui abuz devenind regulă sau obligație permanentă. Ori niciun polițist de penitenciare, în opinia FSSP, nu trebuie supus unor obligații din afara ariei fișei postului pentru că, un sistem așa cum a fost el conceput, nu este capabil să-și administreze sau să-și atragă resursa umană necesară funcționării optime.

În ceea ce privește concursurile din sursă internă, pentru agenții care îndeplinesc condițiile, acestea sunt de asemenea tamponate de cadrul legislativ și de aprobările necesare.

Suplimentarea numărului de posturi din sistem

FSSP a solicitat suplimentarea schemei de personal cu cel puțin 2.000 de posturi, având în vedere deficitul existent și volumul de muncă din unități, raportat inclusiv la ansamblul de drepturi și activități ale deținuților impuse prin recomandări internaționale sau de către alte entități care activează pe zona drepturilor deținuților. Orice lacună pe acest palier atrage implicit răspunderea polițiștilor de penitenciare atât administrativ și în unele cazuri chiar penal. Niciun factor de cercetare indiferent de natura acestuia, nu se cramponează pe ideea că sistemul penitenciar nu deține suficientă resursă umană. Iar în acest context, alte explicații care să justifice lipsa de personal nu se susțin în opinia FSSP cât timp unicul pierzător este polițistul de penitenciare.

DG ANP informează că există demersuri pentru promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind suplimentarea numărului de posturi, fiind avută în vedere suplimentarea cu aproximativ 1.600 de posturi. Cu caracter general, aceste posturi ar urma să fie repartizate în funcție de necesități. Luăm de bun augur intenția însă finalizarea demersului printr-o decizie asumată ar demonstra faptic intenția.

Noua lege a salarizării

Un subiect important al discuțiilor l-a reprezentat noua lege a salarizării și impactul acesteia asupra veniturilor polițiștilor de penitenciare. DG ANP a prezentat simulări privind efectele proiectului de lege a salarizării asupra veniturilor personalului. În funcție de categoria de personal și de elementele salariale luate în calcul, ar rezulta unele creșteri ale veniturilor. Totuși, proiectul aflat în discuție nu reprezintă forma finală a viitoarei legi a salarizării.

Un aspect important îl reprezintă modul de calcul al drepturilor pentru munca suplimentară și munca prestată în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale, în proiect fiind avută în vedere raportarea la drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2026. Sunt aspecte importante în ceea ce înseamnă noua lege a salarizării însă, în contextul politic și bugetar actual, există incertitudini majore cu privire la forma finală a noii legi și la momentul în care aceasta va fi adoptată. Prin urmare, simulările prezentate trebuie privite ca variante de lucru, nu ca drepturi salariale certe.

Sporul pentru condiții periculoase / TBC

Au fost solicitate clarificări privind menținerea și reglementarea sporurilor acordate pentru condiții periculoase, inclusiv situațiile specifice activității din unitățile penitenciare și penitenciarele-spital. DG ANP a precizat că aceste elemente nu au fost incluse în toate simulările prezentate privind noua salarizare și că problematica se află în continuare în discuție în cadrul procesului de elaborare a legislației salariale.

Împuternicirea pe funcții de conducere

FSSP a solicitat clarificări privind modul de aplicare a procedurii de împuternicire pe funcții de conducere și necesitatea unei practici unitare la nivel de sistem. DG ANP a precizat că legislația permite împuternicirea în condițiile prevăzute de lege și că nu există o obligație legală privind un anumit nivel ierarhic de la care să provină persoana împuternicită. Nimic în plus față de ce știam însă suntem convinși de faptul că DG ANP a înțeles că uneori nu te poți cățăra pe o funcție de director după niciun an exercitat pe vreo funcție de comandă. Suntem convinși că abilitățile manageriale nu ar urma să fie demonstrate direct din vârful ierarhiei ci de pe niște trepte mai mici până la a ajunge în vârf. În caz contrar, nu ne putem aștepta decât la niște ”secretariate”, nicidecum la adevărate acte manageriale responsabile și performante.

10. Modificarea actelor normative care reglementează organizarea și funcționarea sistemului penitenciar

FSSP a solicitat informații privind proiectele de acte normative aflate în lucru și termenele pentru modificarea acestora, inclusiv reglementările referitoare la standardele de personal. DG ANP susține faptul că Direcția Juridică a ANP a prezentat lista proiectelor de acte normative aflate în lucru, fiind identificate 33 de proiecte prioritare, la care se adaugă alte 5 proiecte, rezultând un total de aproximativ 38 de proiecte aflate în diferite stadii. Lista și situația acestora au fost prezentate în anexa pusă la dispoziția participanților în cadrul Consiliului Federativ.

11. Modificarea OMJ nr. 4800/C/2018 și standardele de personal

FSSP a solicitat actualizarea standardelor de personal, astfel încât acestea să corespundă realității din unități și volumului actual de activitate. DG ANP susține că problematica se află în analiza administrației și este inclusă în categoria proiectelor de acte normative aflate în lucru. Modificarea standardelor de personal este legată inclusiv de reorganizarea și dimensionarea schemelor de personal din unități.

12. Dialogul social și comunicarea cu organizațiile sindicale

FSSP a solicitat îmbunătățirea dialogului dintre administrație și organizațiile sindicale, precum și accesul sindicatelor la informațiile relevante pentru personal. DG ANP susține că problemele privind dialogul social, accesul la documente, transmiterea informațiilor și modul de colaborare dintre administrație și organizațiile sindicale rămân în atenția conducerii ANP și vor fi urmărite în cadrul întâlnirilor ulterioare.

13. Alte probleme ridicate de către președinți organizațiilor sindicale

În cadrul discuțiilor purtate cu conducerea ANP, președinții organizațiilor sindicale au ridicat și o serie de probleme punctuale care afectează activitatea de zi cu zi a colegilor din unități. Principalele aspecte și răspunsurile primite sunt următoarele:

Tematică concursuri

A fost solicitată clarificarea situației concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere, precum și elaborarea și comunicarea din timp a tematicii și bibliografiei, inclusiv a modelelor/temelor pentru testele grilă, astfel încât colegii interesați să poată avea timp suficient pentru pregătire. DG ANP susține că potrivit informațiilor prezentate, calendarul estimativ pentru organizarea concursurilor este octombrie–noiembrie 2027, într-o primă etapă pentru funcțiile de șef birou și șef serviciu.

În ceea ce privește funcțiile de șef secție și șef tură, situația nu este încă stabilită, fiind analizată inclusiv posibilitatea ca acestea să rămână funcții de conducere sau să fie transformate în funcții de execuție.

Grupa de intervenție – revenirea de la 38 la 40 de funcții

A fost ridicată problema revenirii statului de organizare al grupei de intervenție de la 38 la 40 de funcții, respectiv recuperarea celor două funcții diminuate. DG ANP susține că există posibilitatea unei discuții împreună cu directorul unității pentru identificarea unei soluții privind revenirea statului grupei la 40 de funcții. Problema va fi susținută și urmărită în continuare, astfel încât, în măsura în care cadrul legal și necesitățile operative permit, cele două funcții să fie recuperate.

Probele sportive pentru grupele de intervenție

A fost solicitată clarificarea situației probelor sportive și a eventualelor modificări ale acestora. DG ANP susține că În perioada următoare nu sunt preconizate modificări ale probelor sportive. Prin urmare, colegii interesați trebuie să se pregătească în continuare pentru probele în forma actuală. De asemenea, în contextul deficitului de personal existent în sistem, conducerea ANP nu susține în prezent înființarea sau extinderea unor noi grupe de intervenție.

Utilizarea camerelor de supraveghere pentru monitorizarea personalului

A fost ridicată problema verificării activității colegilor prin intermediul camerelor de supraveghere în lipsa unui incident, a unei sesizări sau a unui motiv concret. A fost subliniat faptul că trebuie făcută o diferență între verificarea imaginilor pentru clarificarea unui incident sau a unei situații determinate și verificarea aleatorie a activității personalului, pentru a identifica eventuale abateri.

FSSP nu consideră normală urmărirea sau verificarea aleatorie a colegilor prin intermediul camerelor de supraveghere fără existența unui motiv concret și justificat. DG ANP susține că problema urmează să fie analizată și vor fi întreprinse demersuri oficiale în scris, pentru clarificarea condițiilor în care imaginile pot fi utilizate pentru verificarea activității personalului.

Televizoarele din birouri

A fost ridicată problema utilizării televizoarelor existente sau care urmează să fie instalate în birourile personalului și a stabilirii clare a condițiilor în care acestea pot fi utilizate. DG ANP susține că problema este în analiză, urmând să fie identificată o soluție clară privind ce poate fi urmărit și în ce condiții. La acest moment nu există încă un răspuns cert.

Decontarea transportului – limita de 70 de km

A fost ridicată problema modificării limitei de 70 km pentru decontarea transportului. DG ANP susține că pentru modificarea limitei prevăzute în legislația actuală este necesară modificarea Legii nr. 145/2019. Subiectul trebuie abordat cu foarte mare atenție, deoarece o modificare legislativă care ar permite creșterea limitei kilometrice ar putea veni și cu unele condiții sau verificări suplimentare, inclusiv în cazul colegilor care se deplasează împreună cu aceeași mașină. Obiectivul este ca orice modificare să conducă la un avantaj real pentru personal, fără ca aceasta să genereze restrângerea sau pierderea unor drepturi existente.

Programul de muncă

A fost ridicată problema programului de muncă și a necesității unei analize a modului în care acesta este organizat în raport cu deficitul de personal și cu volumul efectiv de activitate din unități. DG ANP susține că problematica programului de muncă trebuie analizată în corelare cu necesarul real de personal, organizarea activităților și specificul fiecărei unități. S-a subliniat necesitatea identificării unor soluții care să țină cont de realitatea din unități și de presiunea generată de deficitul de personal.

Reanalizarea statelor de funcții

A fost solicitată rean­alizarea statelor de funcții, având în vedere faptul că, în anumite unități, structura actuală nu mai corespunde realității și necesităților existente. Un exemplu concret îl reprezintă Penitenciarul Aiud, unde au fost înființate noi locuri de cazare, ceea ce generează implicit necesitatea reevaluării dimensionării personalului și a structurii statului de funcții.

DG ANP susține că are în vedere această problematică și urmează să analizeze situațiile existente la nivelul unităților, inclusiv modificările intervenite în ceea ce privește capacitatea de cazare și activitățile desfășurate.

Procedura de cazare în camere de contenție

A fost propusă introducerea în legislație a unei proceduri clare privind cazarea deținuților în camera de contenție, astfel încât personalul să beneficieze de reguli și responsabilități clar stabilite.

Conducerea ANP a apreciat pozitiv propunerea și urmează să analizeze posibilitatea reglementării exprese în legislație a procedurii de cazare în camera de contenție.

Achiziția de stații Tetra

A fost ridicată problema necesității dotării personalului cu stații TETRA, având în vedere importanța comunicațiilor operative și necesitatea unor mijloace de comunicare eficiente și sigure.

DG ANP susține că ANP urmează să analizeze situația și necesarul privind achiziția de stații TETRA, urmând să fie identificată o soluție în funcție de necesitățile sistemului și de posibilitățile bugetare.

Automate pentru alimente și băuturi

A fost ridicată problema amplasării unor automate pentru produse alimentare și băuturi în unități, astfel încât personalul să aibă acces la produse de bază în timpul programului.

DG ANP susține că ANP urmează să analizeze posibilitatea și condițiile în care astfel de automate pot fi instalate în unități și să transmită ulterior o soluție privind această problemă.

Acordarea celor două de sport în timpul programului și pentru personalul din operativ

A fost ridicată problema acordării celor două ore de sport săptămânale și personalului din operativ, având în vedere specificul activității desfășurate, solicitările fizice și psihice ale muncii și necesitatea menținerii unei bune condiții fizice a personalului.

FSSP a solicitat ca și personalul din operativ să beneficieze, în mod efectiv, de cele două ore destinate pregătirii fizice/sportului, fără ca natura programului de lucru sau organizarea activității operative să constituie un impediment pentru exercitarea acestui drept. DG ANP susține că problema urmează să fie analizată din perspectiva posibilității de aplicare a acestei măsuri și pentru personalul din operativ, ținând cont de specificul programului de lucru, de necesitățile operative și de încadrarea în programul unităților.

Subiectul rămâne în atenția organizațiilor sindicale și va fi urmărit până la identificarea unei soluții concrete și unitare la nivelul sistemului penitenciar.

Implementarea proiectului de supraveghere video pentru paza perimetrală – penitenciarele Aiud și Poarta Albă

Sindicatele au solicitat informarea cu privire la stadiul implementării proiectului de supraveghere video destinat pazei perimetrale la Penitenciarul Aiud și Penitenciarul Poarta Albă, precum și clarificarea termenului estimat pentru punerea acestuia în funcțiune.

DG ANP a precizat că proiectul este în derulare și urmează să fie implementat la cele două unități, implementarea sistemului de supraveghere video având ca obiectiv creșterea nivelului de securitate și eficientizarea activității de pază și supraveghere a perimetrului unităților.

Concluzii

Problemele prezentate mai sus au fost ridicate direct în cadrul discuțiilor cu conducerea ANP și urmează să fie monitorizate de organizațiile sindicale. O parte dintre solicitări necesită modificări legislative sau aprobări la nivel superior, în timp ce pentru altele ANP urmează să analizeze soluțiile administrative și tehnice. Vom urmări în perioada următoare evoluția fiecărui punct și vom informa membrii de sindicat cu privire la măsurile concrete și răspunsurile care vor fi transmise.

Consiliul Federativ a reprezentat o ocazie pentru transmiterea directă către conducerea ANP a principalelor probleme cu care se confruntă polițiștii de penitenciare.

Din răspunsurile prezentate rezultă că există o serie de demersuri începute de ANP, însă pentru mai multe dintre problemele ridicate nu există încă un rezultat concret sau un termen cert de soluționare.

Cele mai importante subiecte care trebuie urmărite în perioada următoare sunt:

*ocuparea posturilor vacante și reducerea deficitului de personal;

*suplimentarea schemei cu cele 1.600 de posturi propuse;

*organizarea concursurilor;

*investițiile și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

*plata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești;

*modificarea standardelor de personal;

*proiectele de acte normative aflate în lucru;

*sporurile și celelalte drepturi salariale;

*noua lege a salarizării și impactul acesteia asupra personalu

INFORMARE IMPORTANTĂ PENTRU MEMBRII FEDERAȚIEI SINDICATELOR DIN SISTEMUL PENITENCIAR

Ministerul Justiției a publicat proiectul de Ordin privind plata hotărârilor judecătorești

În data de 31 august 2026, Ministerul Justiției a publicat în procedură de transparență decizională proiectul de Ordin privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției și al instituțiilor publice aflate în subordinea acestuia, pentru hotărârile judecătorești devenite executorii

Publicarea proiectului reprezintă un pas procedural necesar pentru stabilirea modalității concrete prin care aceste obligații urmează să fie achitate.

Proiectul și referatul de aprobare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției, în secțiunea dedicată proiectelor aflate în dezbatere publică.

Proiect de Ordin privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției şi celor din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026

De ce este important proiectul pentru polițiștii de penitenciare?

Administrația Națională a Penitenciarelor se află în subordinea Ministerului Justiției, astfel încât mecanismul stabilit de Minister pentru plata titlurilor executorii este relevant și pentru personalul din sistemul administrației penitenciare, în măsura în care acesta este vizat de hotărârile judecătorești și de dispozițiile legale aplicabile.

Este important de subliniat că publicarea proiectului NU înseamnă încă plata efectivă a sumelor și nici nu înseamnă că proiectul a devenit Ordin. În acest moment avem un proiect supus transparenței decizionale.

Ulterior perioadei de consultare și parcurgerii etapelor administrative și juridice, ministrul Justiției va putea emite ordinul în forma finală.

Ce a solicitat Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar  (FSSP),  în mod repetat?

FSSP a solicitat în mod repetat Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor identificarea soluțiilor pentru plata tranșelor aferente hotărârilor judecătorești.

Prin urmare, publicarea actualului proiect trebuie privită în contextul mai larg al demersurilor sindicale și instituționale desfășurate în ultimii ani.

❗❗❗Proiect de Ordin privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției şi celor din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026 

În temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de Ordin privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției şi celor din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026.

Proiect de Ordin | Referat de aprobare

Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul supus dezbaterii pot fi transmise pe cale electronică la adresa de e-mail: alexandra_florescu@just.ro.