Categorie: Ministerul Justitiei

Publicat pe

Atunci când nu ești decât un trepăduș frustrat, înconjurat de executanți obedienți, justiția îți dă una peste bot!!!!!!

DEX-ul limbii române: Trepăduș – 1. Persoană fără astâmpăr, care aleargă încoace și încolo (agitându-se pentru treburile altora).

  • 1.1. Om fără demnitate, lipsit de personalitate, care se pune în serviciul altuia, pentru treburi mărunte, adesea înjositoare.

Vineri, 8 mai, justiția a mai dat o palmă peste bot celor care, printr-un comportament mizerabil, încearcă să-și impună protejații, încercând astfel să controleze sistemul penitenciar. Astfel, Tribunalul Cluj a suspendat decizia de detașare dispusă în cazul șefului serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej, vestitul penitenciar-spital condus de Ana Maria Culai, director împuternicit perpetuu de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, chiar dacă a fost eliminată dintr-o procedură de concurs fiind prinsă copiind, lucru știut de directorul general Geo Bogdan Burcu și Ioana Mihaela Morar, director general adjunct, care coordonează Direcția Medicală din structura centrală și cea care a propus-o pe doctorul Culai la conducerea Penitenciarului Spital Dej.

Asta în timp ce, cu două săptămâni înainte, tot Tribunalul Cluj a suspendat o decizie a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care întrerupea raportul de serviciu al directorului medical al aceluiași penitenciar-spital Dej, pentru a asigura liniștea acestei „minuni” a managementului, Abramburica sistemului penitenciar, copiatoarea de serviciu, Ana Maria Culai.

Dar să revenim la suspendarea de vineri. Autor al mizeriei, Staicu Mugurel, director general adjunct, citiți trepădușul frustrat al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin voia „maga relațiilor” și a „vărului” Marinescu, ex-ministru al justiției. Ajutat în demers de Ilie Dănuț (aveam altă impresie), trepădușul adjunct, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, și de nelipsitul trepăduș în devenire, Țugui Adrian, șef Serviciu Siguranța Deținerii. Toți trei împuterniciți, toți trei ipocriți! Păcat că Ilie Dănuț s-a amestecat în mizeria asta. La Țugui nu am așteptări, fiind doar un alt profitor din lista lungă a acestui sistem. Și nici nu se va îndrepta vreodată, deoarece dualitatea este o trăsătură de caracter ce, odată căpătată, cu ea mori. Mă gândesc aici la faptul că una transmitea șeful serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej, făcând pe neprihănitul, în timp ce punea în aplicare mizeriile puse la cale de tutorii lui. Cum au făcut? S-au gândit că trebuie să fie tăvăliți și distruși toți aceia care nu sunt slugi, cei care nu pun în aplicare mizeriile debitate de aceștia sau, mai rău, respectă prevederile legale și dispozițiile date de însăși Administrația Națională a Penitenciarelor. Care, ce să vezi, Administrația Națională a Penitenciarelor nu dorește să-i fie respectate chiar toate deciziile. Le vrea doar pe cele care nu le pun oamenii în cap. Și atunci, cei care înțeleg că dispozițiile legale trebuie aplicate și cred că ce dispune Administrația Națională a Penitenciarelor trebuie pus în practică, sunt executați tocmai de cei care au dispus măsurile.

Vă aduceți aminte, doamnă director general adjunct Morar, de decizia ANP transmisă în unități pentru a fi pusă de îndată în aplicare, bazată pe o dispoziție MJ, aceea de a scoate televizoarele din toate locațiile ce nu se regăseau într-un ordin MJ? V-ați repezit să-i distrugeți. Spuneați că trebuia să-și dea seama  că ordinul este vechi și că ar trebui adus în actualitate, ținând cont de nevoia de racordare în timp util a sistemului la informație. Mai mult, Staicu îl amenința pe cel de la Penitenciar-spital Dej, șeful serviciului din speța de mai sus, că nu își cunoaște interesul și întrebându-l când îi se termină împuternicirea. Ușor, Batman, că nu toată lumea este împuternicită ca voi. Unii au mai dat și concursuri și au ocupat postul pe bune. Puteți să ne spuneți domnă director general Morar dacă ordinul a fost propus spre modificare? Vă spun eu. NU. Și voi vreți ca oamenii din sistemul ăsta să respecte ce spuneți?????

Dar să revenim la cei trei mușchii-tari. Ce au făcut? Au forțat o detașare corecțională a șefului serviciului Siguranță și Regim din cadrul Penitenciarului Spital Dej. Asta pentru că acesta nu a vrut să intre în cloaca aceasta mizeră, a ales să respecte legea și să nu facă parte dintr-un sistem ticălos. Și, văzând că nici după faimoasa muștruluire de la ANP nu au reușit să-l dea pe brazda lor, au ales să-i dea o lecție. Să-i arate cine contează, protejând în acest fel pe faimoasa copiatoare Culai. Deși le-a pus la dispoziție o mulțime de adrese prin care aducea la cunoștința directoarei Culai că prin dispozițiile sale vulnerabilizează sectorul operativ, le-a transmis adrese prin care aducea la cunoștința Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și chiar lui Staicu ce se întâmplă la Penitenciar-spital Dej, aceștia au ales să-l pună la punct.

Și, ca să-l învețe minte, l-au detașat la Giurgiu. Ca să priceapă cine sunt jupânii. Dacă lucrurile erau adevărate și era bună credință, ar fi putut să-l trimită la Gherla sau Aiud, două penitenciare foarte mari în sistemul penitenciar. Și ca mizeria să fie completă, au făcut asta știind că soția ofițerului este însărcinată. Ori, dacă detașarea era dispusă cu bună credință, țineau cont și de acest aspect. Dar nu au făcut-o. Pentru că onoarea nereperată a celor trei trepăduși era mai presus decât viața unui om din acest sistem.

Acum, cineva ar trebui să plătească. Și va trebui să o facă, chiar dacă protecția acestora încă există. Ați înțeles, domnule director general? Ați înțeles, domnule secretar de stat Ioan Turc? Ce spuneți domnule ministru Predoiu?

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică.

 

Publicat pe

În timp ce ministrul Marinescu i-a lăsat în ceață, la nivelul sistemului penitenciar se fac tot felul de experimente…

În timp ce la ,,Palatul” din Calea Floreasca e forfotă mare ca urmare plecării ministrului Marinescu, în Sistemul penitenciar lucrurile se mișcă. Și nu într-un sens bun. Și mă gândesc acum la promisa promovare a modificărilor ce urmează a fi aduse legii pensiilor militare de Bolojan, primul prim-ministru al cărui narcisism este mai presus de siguranța națională și interesele României, mă gândesc la promisa promovare a legii salarizării, transmisă spre consultare de ministrul Manole pe bucăți, doar anexe, pentru a nu putea pune cap la cap tot ce înseamnă poziționarea fiecărei familii ocupaționale în ierarhia importanței, respectului instituțional și coeficienții alocați în funcție de aceste lucruri. Dar despre asta voi vorbi intr-un articol următor.

Ce mai pun la cale mințile luminate din Administrația Națională a Penitenciarelor? Reforma Spitalelor penitenciar….Nu, nu vă inchipuiți că din perspectiva unui management profesionist. Nuuuu….. Rămânem tot cu Culai !!!! Și cu alții, cu aceeași inerție și comoditate din perspectiva soluțiilor în sectorul medical, rămânând în continuare să internăm în proporție de peste 80% în sistemul public, omorând sectorul operativ din perspectiva asigurării pazei. Sunt penitenciare care au avut și 3 internați o dată. Pentru că spitalele penitenciar nu internează. Și asta în timp ce nu reușesc să obțină de la Casa Națională de Sănătate sumele necesare funcționării acestor spitale.

Soluția găsită??? Bineînteles, una heirupistă. Cu dispoziție de la centru. Cum??? Să se facă o analiză a Statului de funcții. Iar analiza să se facă prin raportare la un Ordin al ministrului sănătății ce reglementează schema de personal necesară funcționării unui spital. Ordin care nu a fost avut în vedere la momentul când au fost scrise Statele penitenciarelor spital. Atunci a fost avută în vedere legislația noastră și ocuparea acestor posturi au avut același temei legal. Și asta o dovedește însăsi salarizarea personalului dintr-un Penitenciar Spital. În timp ce unii sunt salarizați pe salarizarea din anexa sănătății și mă refer la tot personalul medical, ceilalți sunt salarizați pe anexa structurii de apărare. Și cred eu că în mod corect, deoarece au fost în cadrați în sistemul penitenciar.

Acum ce vrea ANP-ul??? O raportare a personalului administrativ raportat la standardele din sănătate. Cum ar putea face asta dacă incadrarea nu a avut același temei??? Vom încerca să aflăm asta miercuri, când am cerut discutarea acestei probleme, fapt ce se va întâmpla după ședința Consiliului de conducere din ANP.

 

Publicat pe

Du-te invârtindu-te tovarășu Marinescu!!!! Și dacă te vei intoarce, tot nu vei reprezenta pentru noi decât un paravan pentru impostorii promovați….

Azi, Radu Marinescu, ministrul absent al Ministerului Justiției a plecat de la conducerea acestui minister. Doamne ajută!!!. Face parte din top 3 miniștri inexistenți pentru Sistemul Penitenciar. Mut și surd la problemele acestui sistem, a ales tăcerea în raport cu organizațiile sindicale reprezentative din penitenciare. Nu ne-am mai întâlnit  cu el din decembrie și atunci ca urmare a amenințărilor cu refuzul polițiștilor de penitenciare de a mai efectua munca suplimentară.

Un ministru care a ales să-și promoveze protejații, printre care și rude apropiate. Care ce să vezi, au înlăturat persoane valoroase din top managementul sistemului, promovând la rândul lor alți apropiați incompetenți. Și exemple sunt cu duiumul. Dar vor face obiectul unui articol ulterior. Vor sări din nou pupincuriști actualului ministru să improaște cu dejecții, pentru a-și proteja minunile protejate. Dar ne-am obișnuit și vom continua pe calea justiției.

Dar haideți să vedem ce a in semnat mandatul lui Radu Marinescu.

Un mandat domnule ministru marcat de indecizie și promisiuni neonorate. După luni de critici și rezultate sub așteptări, ministrul Radu Marinescu părăsește portofoliul pe care l-a condus într-o notă de dezamăgire generală cu exceptia ,,nepoților”. Mandatul său rămâne în memoria publică nu prin reforme, ci prin tergiversări, declarații contradictorii și proiecte blocate. Și prin multe poze. Cred ca am platit numai pentru asta vreo zece fotografi. Partea proastă e că i-a obisnuit și pe cei care i-a pus în fruntea Administrației Naționale a Penitenciarelor cu aceleași metehne. Și ce le mai place!!!!!!!!!!!

Promisiuni multe, fapte puține

Încă de la preluarea funcției, ministrul a ,,povestit” despre  un pachet de măsuri „revoluționare” pentru domeniul său. La un an distanță, majoritatea au rămas doar ,,poveste”. Investiții importante au fost amânate sub pretextul „analizelor suplimentare”. Nu a fost decât o lipsă de implicare pentru obținerea fondurilor necesare acestora. Sau chiar dacă o făcea, nu reprezenta nimic pentru interlocutori care hotărau. Mai vorbim de implicare în diminuarea deficitului de personal???. ZEROOOOO

Lipsa de comunicare cu reprezentanții polițiștilor din penitenciare

În loc de dialog real cu oamenii din sistem, mandatul lui Marinescu a fost definit de decizii luate la ,,calendele grecești”, cu intârzieri repetate, fiind nevoiți să ne agităm de fiecare dată când era necesară o verificare a unor evenimente grave petrecute în sistem sau de promovat un Ordin de ministru necesar desfășurării în condiții normale a activității . Sindicatele au semnalat în repetate rânduri că nu sunt consultate, iar nemulțumirile din teritoriu s-au acumulat tocmai ca urmare a protejării protejaților sau a intereselor acestora. În momentele-cheie, când ministerul trebuia să intervină ferm, reacția a fost întârziată sau interesată.

Se întoarce ministrul Cătălin Predoiu. În timpul extrem de scurt ce il are la dispoziție își va da măsura valorii prin reinstaurarea profesionalismului la nivelul sistemului penitenciar. Prin înlocuirea impostorilor cu profesioniști. N-ar merita să le țin partea pentru că nu au făcut mai nimic să-și respecte statutul, complăcându-se in această mocirlă a imposturii, dar continuând astfel sistemul penitenciar se va distruge definitiv.

Deci domnule ministru aveți ocazia să dovediți că acest Guvern este onorabil.

Publicat pe

Situație mușamalizată la Penitenciarul Codlea??? DSDRP din ANP constată în totalitate ce descriam într-un articol precedent, dar trimite pentru validare către DIP!!! Oare de ce?

 

 

Protecția personalizată și mușamalizarea în sistemul penitenciar tinde să atingă cote de neconceput în alte perioade din existența acestui sistem. O constatăm în cazul situației foarte grave, cu implicații juridice și administrative majore, de la Penitenciarului Codlea, unde constatăm că o serie de încălcări grave ale prevederilor legale privind încarcerarea unui minor sunt minimalizate  la nivelul conducerii sistemului penitenciar. Avem senzația că la acest moment se încearcă chiar mușamalizarea acestui incident. Motivul!!!! Protecția celor promovați la conducerea operativă a acestui penitenciar.

Potrivit celor prezentate într-un articol anterior, la data de 14 martie 2026, un deținut minor a fost încarcerat în condiții  ilegale. Responsabilitatea directă pentru această situație era atât a șefului de tură aflat în serviciu la momentul depunerii minorului, cât și a directorului adjunct pentru siguranța deținerii, Frățilă Mihai Andrei, care avea atribuții extrem de importante în avizarea documentelor necesare procesului de încarcerare.

Ca urmare a semnalării acestui incident la nivelul Ministerului Justiției, acest fapt fiind datorat nivelului de încredere ce am ajuns să îl avem în conducerea sectorului operativ din Administratia Nationala a Penitenciarelor, dar și în cel care coordonează din poziția de director general adjunct această Direcție, înțelegem că a fost dispusă o misiune de control pentru a verifica cele reclamate de noi. Dovadă că totul este într-o devălmășie totală stă faptul că directorul general al ANP a aflat despre producerea incidentului de la Codlea la aproximativ două săptămâni de la producerea lui, de la  de la mine(cel puțin asta mi-a spus), Din ce am aflat pe surse, faptele reclamate de noi au fost confirmate în totalitate. Și cum era normal, structura care a efectuat controlul trebuia să prezinte un raport care să conțină aspectele constatate și să propună directorului general măsuri. Dar surpriză!!! Considerând că sunt expuse tocmai persoanele protejate de ei, s-a dispus ca nota de control să fie incheiată, ghiciți de cine? Tocmai de structura pe care ei o controlează aproape în totalitate. Respectiv, Direcția Inspecție Penitenciară!!!

În continuare considerăm că cel ce continuă să protejeze decizia proastă de numire a directorului adjunct pentru siguranța deținerii, Frățilă Mihai Andrei, și nu numai a acestuia, este directorul general adjunct, Mugurel Staicu, dar și directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, domnul comisar șef Dănuț Ilie, care înțelege să-și protejeze scaunul directorial prin tăcere. În același registru se încadrează și șeful serviciului siguanță din ANP, Țugui Adrian. Și putem exemplifica cu situații în care a pus presiune pe ofițeri pe care-i coordonau, și care în cazul în care nu reacționau pozitiv la indicațiile acestora, puneau presiune pe aceștia pentru a-i determina să ia decizii în consecință.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât, cazul este cunoscut și la nivelul Ministerului Justiției, inclusiv de către Radu Marinescu, fără ca până în prezent să fie dispuse măsuri concrete proporționale cu gravitatea faptelor semnalate.

În acest context, solicităm Administratia Nationala a Penitenciarelor să comunice public rezultatul misiunii de control desfășurate la Penitenciarul Codlea, precum și măsurile dispuse în ceea ce privește persoanele găsite vinovate. Transparența acestor concluzii este esențială pentru clarificarea situației și pentru restabilirea încrederii în mecanismele de control și responsabilitate din cadrul sistemului penitenciar.

Publicat pe

Decizii discreționare și abuzuri administrative în sistemul penitenciar: de la promovări controversate la detașări fără temei legal

Situațiile recente din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor conturează un tablou îngrijorător al modului în care sunt exercitate atribuțiile de conducere la nivel central, cu impact direct asupra funcționării unităților subordonate și asupra personalului.

Pe lângă problemele deja semnalate la nivelul Penitenciarul Spital Dej, unde managementul defectuos și posibilele încălcări ale legii ridică serioase semne de întrebare, o nouă decizie a conducerii centrale amplifică suspiciunile privind caracterul discreționar al actului managerial.

Astfel, directorul general al Administrația Națională a Penitenciarelor, Geo-Bogdan Burcu, la solicitarea directorului general adjunct Mugurel Staicu, unul dintre cei care au profitat din plin de relația ce o are cu ministrul Justiției, Radu Marinescu, promovat în mai puțin de un an,  din functia de sef serviciu regim penitenciar la Penitenciarul Deva, în fruntea Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, ulterior Director general adjunct, a dispus detașarea șefului Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, la Penitenciarul Giurgiu. Măsura este una irațională,  fiind dispusă ca măsură „corecțională” de către directorul general adjunct Mugurel Staicu.

Această decizie ridică multiple probleme de legalitate și oportunitate:

În primul rând, nu există un temei legal clar care să justifice o astfel de măsură cu caracter sancționator, în afara procedurilor disciplinare reglementate expres de lege. Utilizarea detașării ca instrument de sancționare reprezintă o deturnare a scopului legal al acestei instituții juridice.

În al doilea rând, măsura ignoră complet realitățile operative ale unității. Ofițerul detașat reprezintă singurul ofițer din sectorul operativ, cu excepția șefilor de tură, ceea ce generează un dezechilibru major în funcționarea compartimentului responsabil de siguranța deținerii și regimul penitenciar.

În al treilea rând, decizia a fost luată în pofida unor situații personale cunoscute la nivelul conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv probleme medicale ale unui membru de familie apropiat, aspect care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor de proporționalitate, bună-credință și protecție a vieții de familie.

Dispunerea detașării de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost pusă în practică ca urmare a sesizării de către Șeful Serviciului Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din cadrul Penitenciarului Spital Dej, domnul Oprea George, a multiplelor încălcări ale prevederilor legale de către directorul Penitenciarului Spital DEJ, dr. Culai Ana Maria, încălcări care puneau efectiv în pericol desfășurarea misiunilor operative. Aceste aspecte sesizate au deranjat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, deși netransmiterea lor către Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost reținută ca o inacțiune a domnului Oprea George din perspectiva functiei ce o deține. Coroborată cu celelalte disfuncționalități semnalate de Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar — de la exercitarea necorespunzătoare a serviciului de gardă, utilizarea resurselor instituției în scop personal, până la gestionarea defectuoasă a evaluărilor profesionale și degradarea climatului organizațional — a fost promovată ideea că acesta actionează la îndemnul organizației sindicale, aspect total neadevărat.

Astfel, conducerea  Administrației Naționale a Penitenciarelor considerănd că este îndreptățită să dispuna o măsură mizerabilă, neprincipială, cu vădită componentă corecțională, după ce cu o săptamână în urmă, tot corectional, directorul general Geo Bogdan Burcu, a intrerupt și incetat prelungirea  activității doctorului Bîtlan Simona, director medical al Penitenciarului Spital Dej, din cauza acelorași ,,infracțiuni – sesizarea încălcării prevederilor legale ale directorului Culai” și pe cale de consecința, atac la protejații sistemului penitenciar.

Intr-un articol ulterior vă vom prezenta o altă față a monedei, una în care protejații sistemului sunt ,,albiți” cu toate că gravitatea faptelor a dus în alte cazuri la sesizarea Parchetului, a Comisiei de disciplina. Despre măsuri coercitive doar pentru cei indezirabili.

Într-un sistem în care rigoarea, disciplina și respectarea strictă a cadrului legal ar trebui să fie fundamentale, astfel de practici nu pot fi ignorate. Ele afectează nu doar drepturile individuale ale personalului, ci și capacitatea instituțională de a-și îndeplini misiunea în condiții de siguranță și eficiență.

Se impune o analiză urgentă a acestor decizii, sub toate aspectele de legalitate și oportunitate, precum și asumarea responsabilității la nivelul conducerii pentru restabilirea unui climat bazat pe profesionalism, legalitate și respect față de personal.

Domnule director general Geo-Bogdan Burcu, doamnă director general adjunct Ioana Mihaela Morar vă place mocirla în care ne afundăm?

Domnule ministru, vedeți că ,,nepoții” vă amestecă în mocirla în care se transformă Administrația Națională a Penitenciarelor și nu cred că vă ajută!!!!

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

Publicat pe

Promovări pe criterii de „apropiere” în sistemul penitenciar: cazul care expune vulnerabilități grave în conducerea unităților

Situația numirilor în funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor și în unitățile subordonate ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt promovate și menținute în funcții de conducere persoane fără competența profesională necesară, în detrimentul respectării legii și al bunei funcționări a sistemului.

Un exemplu relevant îl constituie cazul directorului Penitenciarul Spital Dej, unde o serie de practici administrative și profesionale indică nu doar deficiențe manageriale, ci și posibile încălcări grave ale cadrului legal.Blondă stock photos

În mod concret, s-a constatat că serviciul de gardă, care presupune prezența efectivă în secția medicală pentru asigurarea intervenției operative a medicului de gardă în cazul apariției unor complicații medicale, este efectuat de dr. Culai Ana-Maria din biroul administrativ al directorului. Această conduită nu doar că sfidează prevederile legale și normele profesionale, dar poate avea consecințe directe asupra siguranței și vieții persoanelor private de libertate.

Pe lângă această abatere, sunt semnalate utilizări repetate ale mijloacelor de transport ale instituției în scop personal, pentru deplasări care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. Această practică a generat consum nejustificat de resurse bugetare și obligarea personalului (conducători auto) la efectuarea unui număr excesiv de ore suplimentare

Mai mult, participarea la evenimente medicale fără legătură directă cu obligațiile funcției a fost decontată din fondurile instituției, inclusiv cheltuieli de transport și cazare, în absența unui temei legal sau a unei justificări profesionale reale, constatare a misiunii de audit din Februarie anul acesta. Această practică ridică suspiciuni serioase privind utilizarea nelegală a fondurilor publice.

Problemele nu se opresc aici. Procedurile privind evaluarea profesională a personalului au fost gestionate defectuos, cu încălcarea termenelor și a obligațiilor legale de comunicare. Lipsa unor evaluări sau pierderea acestora din dosarele de personal pe vremea când indeplinea ilegal atribuții de director al Directiei Medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor(fapt constatat de Directia de Resurse Umane  din Administrația Națională a Penitenciarelor- vezi evaluarea pentru anul 2024 a dr. Bîtlan Simona) indică o neglijență gravă în exercitarea atribuțiilor de conducere și afectează direct drepturile angajaților.

În paralel, climatul organizațional este profund afectat. Lipsa de comunicare, transferul responsabilității și absența asumării deciziilor contribuie la degradarea mediului profesional și la scăderea încrederii personalului în actul managerial.

Acest caz nu este doar o problemă punctuală, ci reflectă o vulnerabilitate sistemică: promovarea unor persoane pe criterii care nu țin de competență, profesionalism sau integritate. În lipsa unor mecanisme reale de control și responsabilizare, astfel de situații riscă să devină regula, nu excepția.

Pe cale de consecință, solicităm directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor: 

  • dispunerea de urgență a unui control amplu la nivelul Penitenciarului-Spital Dej;
  • verificarea aspectelor semnalate sub toate formele de răspundere (disciplinară, administrativă, contravențională sau penală);
  • adoptarea măsurilor legale care se impun, inclusiv față de persoana responsabilă, în vederea restabilirii legalității și a disciplinei instituționale.

Sesizarea o regăsiți mai jos:

Adresa FSSP incalcare prevederi legale director Penit Spital Dej

 

Articolele Fererației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, se bazează pe prevederile art. 6 din Legea nr. 571/2004 – Legea avertizorului public și, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, reprezintă informații de interes public. Acestea contribuie la dreptul societății de a monitoriza acțiunile persoanelor aflate în funcții de conducere sau care exercită autoritate publică

 

 

 

 

Publicat pe

Medicul de gardă absent!!!! Pacienți abandonați în Penitenciarul-Spital Dej în situații de urgență

Într-un penitenciar-spital, unde pacienții sunt persoane private de libertate și complet dependente de sistemul medical al statului, absența medicului de gardă din clădirea spitalului nu este o simplă neglijență. Este o încălcare gravă a obligațiilor profesionale și un risc direct la adresa vieții.
Cu toate acestea, în Penitenciarul-Spital Dej, sunt semnalate situații repetate în care directorul unității, aflat oficial în gardă medicală și plătit ca atare, nu se află în spațiul spitalului, lângă pacienți, ci în clădirea administrativă, în propriul birou.  În acest interval, responsabilitatea de a interveni în cazuri medicale critice rămâne, practic, fără acoperire reală.
Surse din interiorul instituției susțin că, în timpul gărzilor, medicul responsabil nu este disponibil pentru intervenție rapidă în cazuri de stop cardio-respirator, colaps acut sau alte urgențe majore, situații în care fiecare minut de întârziere poate fi fatal. Prezența într-o altă clădire, fără contact direct cu pacienții, anulează scopul însuși al noțiunii de „gardă medicală”.
Mai grav, aceste absențe ar avea loc în timp ce medicul de gardă beneficiază de salariu integral pentru orele respective, finanțat din fonduri publice. Practic, statul plătește pentru o intervenție medicală care, în momente critice, nu există.
În locul supravegherii pacienților și al pregătirii pentru situații de urgență, timpul de gardă ar fi utilizat pentru activități administrative sau personale, inclusiv folosirea rețelelor de socializare, aspecte incompatibile cu responsabilitatea medicală într-o unitate sanitară cu regim de detenție.
Această situație ridică suspiciuni serioase de:
-neglijență medicală;
-încălcarea fișei postului și a normelor privind garda medicală;
-abuz de funcție managerială;
-punerea deliberată în pericol a vieții pacienților.
Pacienții din penitenciar nu pot cere o a doua opinie, nu pot suna la 112 și nu pot părăsi spitalul. Ei depind exclusiv de prezența și reacția personalului medical. Orice absență nejustificată a medicului de gardă înseamnă, în mod real, abandon.
Este inacceptabil ca într-o instituție a statului, sub autoritatea Ministerului Justiției și a sistemului sanitar penitenciar, garda medicală să fie tratată ca o formalitate, iar siguranța pacienților să fie sacrificată în favoarea confortului personal.
Solicităm public verificarea imediată a modului de desfășurare a gărzilor medicale, controlul prezenței efective a medicilor în clădirile spitalului, nu în sectorul administrativ și clarificarea responsabilităților în cazurile de urgență medicală. Tăcerea instituțională în fața unor astfel de fapte nu este neutralitate, ci complicitate.
AICI SE MOARE CU MEDIC DE GARDĂ „PREZENT” DOAR PE HÂRTIE 🚨
În Penitenciarul-Spital Dej, directoarea unității, plătită ca medic de gardă, NU stă în clădirea spitalului, lângă pacienți.
Stă în clădirea administrativă, în birou.
În timpul gărzilor.
Pe bani publici.
Asta în timp ce pacienții:
– pot intra în stop cardio-respirator
– pot avea urgențe majore
– au nevoie de intervenție medicală imediată
Și NU o primesc, pentru că medicul de gardă nu este acolo.
În penitenciar:
❌ nu suni la 112
❌ nu pleci la alt spital
❌ nu ceri alt medic
Ești captiv. Dacă medicul lipsește, e abandon.
Garda medicală NU înseamnă:
– stat în birou
– activități administrative
– telefon, Facebook, Instagram
Înseamnă prezență fizică și intervenție rapidă. Orice altceva este o minciună plătită din bani publici.
Când un medic de gardă NU e lângă pacienți, nu mai vorbim de management, ci de punerea deliberată în pericol a vieții.
Cine verifică aceste gărzi?
Cine răspunde dacă moare cineva?
Cine semnează pentru o gardă care nu există?
Pentru că primul deces evitabil nu va fi un „accident”.
Va fi consecința tăcerii.
Poate veti verifica domnule director general cum au fost efectuate garzile directorului Culai, medic generalist ce efectueaza serviciul de garda desi nu are competente medicale de specialitate, in datele 3,8,14,25, 29 decembrie 2025, 17, 19, 22,24,30 Ianuarie 2026, 4 , 13, 24, 28  Februarie 2026 și in 7 și  9 Martie 2026!!!!!!!!  În 28. 02. 2026 A AVUT SI UN DECES SI A VENIT DIN ZONA CLADIRII DIRECTORULUI LA URGENTA.
Dar suntem noi rautăciosi. Doamna Culai pregatește deținuții pentru servicii de telemedicină. O singură problemă are. Deținuții nu au voie cu telefoane mobile.
Publicat pe

La mulți ani!

Azi este vorba de minunea din viata noastra. Tu doamnă! Tu mamă! Tu iubită! Tu, totul din viața noastră!

La multi ani ție, doamnă, mamă, soție, iubită! La mulți ani vouă celor care ne faceți viața mai frumoasă!

Publicat pe

FSSP cere convocarea Comisie Mixte de dialog

 

Având în vedere prevederile art. LVI, alin.(2) ale OUG 7 din 24.02.2026 prin care Ministerul Apărării și  Ministerul Afacerilor Interne sunt obligate ca în următoarele 30 de zile să promoveze un act normativ care să modifice Legea pensiilor militare, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar solicită, în conformitate cu prevederile art. 7, alin.(2) din Acordul Colectiv la nivel de grup de unități – Poliția penitenciară, solicităm convocarea de îndată a Comisiei mixte de dialog privind sistemul penitenciar.

Considerăm ca a venit timpul ca Ministerul Justiției, prin ministrul justiței Radu Marinescu, să-și ia in serios rolul de partener social, dar mai ales rolul de reprezentant loial al intereselor legitime ale polițitilor de penitenciare. A venit timpul ca ministerul justiției, ca minister cu rol de respectare a adevărului juridic să-și asume acest rol și să atragă atenția celor care conduc această țară că pensiile personalului din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională au fost reformate prin Legea 282/2023, fiind astfel îndeplinit jalonul 215 din PNRR. Orice altă modificare a legii 223/2015 nu ar face decât să ducă în derizoriu toate eforturile depuse de militari, polițiști, polițiști de penitenciare pentru a face posibilă funcționarea sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională în limite operaționale.

Solicităm convocarea Comisiei mixte și pentru alte subiecte extrem de importante, mai ales că aceasta nu a mai avut loc din septembrie 2025.

Publicat pe

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

 

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de  orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

  • 31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
  • Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
  • Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
  • Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
  • Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv  tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
  • Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență  în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează  apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general  adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

  1. Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
  2. Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
  3. Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
  4. Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
  5. Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5                                                                                                                           Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:                                                                 a) supunerea deplină față de lege;                                                                 b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;                                                                                                        c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;    d) responsabilitate și imparțialitate;                                                               e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;                         f) eficiență în utilizarea resurselor;                                                                          g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

Propulsat cu mândrie de WordPress