Blog - Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

18 februarie 202620 februarie 2026

Incidentele de securitate continuă. De data aceasta cu implicarea directă a Directiei Prevenirea Criminalității și Terorismului, care face ce știe cel mai bine. Adică MIZERII. Sau cum să ai acces neîngrădit la aplicațiile informatice, cu prioritate la aplicația de personal(PHR)? Acest lucru nu l-ar fi putut face decât cu știința și aprobarea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor

La începutul lunii februarie 2026 am primit un mail, în care erau cuprinse mai multe informații legate de motivele pentru care doi ofiteri din cadrul Directiei Tehnologia Informatiei și Comunicațiilor și-au dat demisia din sistem. Acestea scoteau in evidență mai multe probleme, de la interacțiuni instituționale în cadrul acestei direcții conduse de Paul Vasile Chiorean, director imputernicit cu grave carențe profesionale, dar și interacțiuni interdepartamentalele ce scot în evidență grave încălcări ale prevederilor legale. Evidentă în acest sens este Nota prin care directorul DPCT, Elena Andreea Huică solicită DTIC, acces neîngrădit al structurii ce o conduce la toate aplicațiile informatice ale Sistemului Penitenciar.

Astfel mi-au atras în mod special atenția, informațiile despre intențiile parțial reușite ale Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului de a avea acces global, neîngrădit și fără nevoia de a primi aprobarea celor care conduc acest sistem, atât la nivel central cât și la nivelul unităților penitenciare, la aplicațiile informatice, cu interes deosebit pentru aplicația ce gestionează datele personalului din Sistemul Penitenciar, respectiv aplicația PHR. Redau mai jos partea care mi-a atras atenția și care demonstrează fară echivoc că acest lucru s-a intâmplat.

,, Una din cele mai aprinse discutii pe care am avut-o cu domnul director (n.FSSP -Paul Vasile Chiorean) a fost cea de acordare a drepturilor de admin global personalului IT din DPCT. In data de 06.11.2025, domnul director a dat dispozitie ca sa acordam drepturi de admin global colegilor in DPCT iar eu am cerut un mail sau o hartie prin care sa facem asta. Tot timpul m-am opus acordarii dreptului de admin global unui numar mare de persoane, avand in vedere principiile actuale ale securitatii cibernetice. Stiu ca voi fi criticat dur pentru asta insa niciodata acordarea de drepturi globale unei directii de control nu a fost o idee buna deoarece pot face ce dori in retea, inclusiv accesarea prin SMB sau RDP a oricarei statii de lucru sau server din domeniu, absolut oricare din ele. Mai simplu, pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri. Spun asta nu din prisma faptului ca sunt eu ala cel mai extraordinar admin si doar eu repar lucrurile, ci din prisma faptului ca nu se respecta niciun principiu de cybersecurity, iar trasabilitatea activitatii unui admin global este foarte greu de urmarit mai ales ca DC-urile au retentia log-urilor de maxim 15 minute. In urma discutiilor de pe whatsapp, domnul director m-a sunat si mi-a transmis “sa-mi caut alt loc de munca intrucat eu nu ma pliez cerintelor actuale si ii deranjez pe toti din cadrul DTIC”, adica eu derajez prin faptul ca am curajul sa ma opun deciziilor dansului si sa imi spun punctul de vedere. La scurt timp mi-a si transmis ca am marele noroc ca sunt mutat pe functie ca daca eram detasat sigur nu mai existam in ANP-DTIC, aviz persoanelor care vor veni detasati la DTIC, vor dori sa ramana aici dar in acelasi timp nu vor fi de acord cu seful si ce doreste el. Imi dau seama ca lupta asta a mea de a restrange drepturile de admin global a fost in zadar deoarece prin nota 800075 din 27.01.2026 de la DPCT s-a solicitat oficial ca adminii IT din DPCT sa detina admin fara restrictionari desi ei nu au facut nicio mentenanta a clusterelor, masinilor virtuale sau a serverelor de cand sunt eu aici. De precizat ca adminii IT de la DPCT au drepturi de admin global din perioada amintita anterior, adica din noiembrie, desi nu a existat niciun document oficial.”

Voi aprofunda mai mult pe informațiile ce țin de personal, deoarece aceste informații reprezintă TROFEUL SUPREM pentru DPCT și cei ce conduc această structură.Ținând cont de prevederile legale ce fac referire la Sistemul de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare (Sistem de evidență), respectiv art. 58 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare și în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal a fost aprobat OMJ 389/C/2020.

Acest ordin prevede printre altele, la articolul 2, că organizarea evidenței personalului din sistemul administrației penitenciare se realizează sub coordonarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și a directorilor unităților subordonate. Asta în strânsă concordanță cu prevederile articolului 1 , alin. (4) și (5) al Ordinului menționat, respectiv: (4) Personalul din cadrul structurilor de resurse umane din sistemul administrației penitenciare respectă măsurile tehnice și organizatorice implementate pentru asigurarea protecției, securității și confidențialității documentelor și informațiilor de personal pe care le gestionează împotriva accesului neautorizat și a incidentelor de pierdere sau distrugere a acestora, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a legislației privind informațiile clasificate. (5) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Iar articolul 12 din OMJ 389/C/2020 exprimă fără echivoc cine și în ce condiții are acces la informațiile din aplicația informatică de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare. DPCT nu este pe nicăieri, așa cum este de altfel normal să fie.

Și de aici urmează multe din întrebările ce ni le-am pus cu privire la existența și rolul DPCT după desfințarea SIPA în Sistemul Penitenciar, dar mai ales care este interesul DPCT de a controla tot ce mișcă în acest sistem?

Care este rolul DPCT în Sistemul Penitenciar, altul decat cel promovat la momentul desfințării SIPA(structură de informații desfințată tocmai ca urmare a modului în care obținea și folosea informații despre personalul din ministerul justiției și a tuturor structurilor din subordinea acestui minister), rol care ar fi trebuit să fie în totală opozitie cu modul în care funcționa SIPA?
De ce ar fi avut nevoie DPCT de acces necontrolat la informațiile despre tot, dar mai ales de acces la informațiile de personal?
Cum a putut DPCT să aibă acces neîngrădit la toate aplicațiile informatice din data de 6 noiembrie 2025, să încerce să se descarce de responsabilitate prin Nota 800075 din 27.01.2026 și nimeni să dispună vreo verificare sau să stabibească vreo responsabilitate în dreptul vreunuia dintre cei vinovați?
Știa directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, domnul Geo Bogdan Burcu despre acest lucru?
A sesizat directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la accesul fără aprobare a DPCT la toate aplicațiile informatice, în special aplicația PHR?
Puteau cei doi directori imputerniciti, Elena Andreea Huică, director DPCT și Paul Vasile Chiorean, director DTIC, să pună la cale acest extrem de grav incident de securitate informatică, fără aprobarea domnului Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor?
Cine este păpușarul și beneficiarul real al acestor informații ținând cont că de-a lungul timpului s-a dorit extinderea controlului datelor personale ale polițiștilor de penitenciare de către DPCT(vezi recentele modificări ale OMJ 160/C/2018 prin OMJ 305/C/2026, modificări care fără opoziția noastră puteau fi mult mai multe) și pentru ce le folosește?
Ce măsuri au fost dispuse cu privire la directorii imputerniciți ai DPCT și DTIC din momentul în care conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a luat cunoștință de Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT, făcută directorului imputernicit al DTIC, aprobată de acesta formal deoarece de facto accesul era acordat incă din 6 noiembrie 2025, fără a aduce la cunoștința(sau poate că da) celor cărora li se subordonează, așa cum se disculpă aceștia?
Ce masuri a dispus directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Geo Bogdan Burcu, șef nemijlocit al DPCT, dar și directorul general adjunct Ioana Mihaela Morar, coordonator al DTIC cu privire la ce informații a accesat DPCT in aceasta perioadă cât a avut acces neîngrădit la aplicațiile gestionate la nivelul sistemului penitenciar, dacă au dispus un control cu privire la aceste aspecte extrem de grave cu privire la acest incident grav de securitate informatică(mai grav chiar decât cel de la Tg-Jiu, de care au știut dar pe care au încercat să-l pună în cârca celor de la Tg-jiu), dacă au informat pe ministrul justiției, domnul Radu Marinescu, cu privire la acest grav incident de securitate?
Dacă potrivit celor afirmate in materialul primit, că ,,pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri”, avem garanția ca aceste informații nu pot fi accesate și copiate de oricine, fără să avem un control al celor care o fac și fără a putea să ne îndreptăm impotriva lor, dacă acest lucru îl fac cu încalcarea prevederilor legale?
Dacă ministrul justiției Radu Marinescu a avut cunoștință de acest lucru și dacă da, ce măsuri a dispus?

Vinovații principali în această situație sunt:

Elena Andreea Huica, director împuternicit al DPCT, care a solicitat accesul extins la aplicații, argumentele fiind de natură a intra în totala contradictie cu prevederile legale. Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT demonstrează intenția și reaua credință cu privire la accesarea ilegală, în înțelegere și cu complicitatea lui Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a tuturor aplicațiilor informatice(încă din data de 6 noiembrie 2025) la care, nu avea legal, acces. În data de 02.02.2026 MIZERIA a ieșit la suprafață și bănuiesc că au renunțat la controlul aplicațiilor informatice(sper ca acest lucru să se fi întâmplat).
Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a fost implicat în procesul de implementare a acestor accesări, acțiune din care rezultă o colaborare coordonată între direcții pentru a eluda restricțiile legale.
Geo Bogdan Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, care, conform informatiilor ce ne-au fost puse la dispoziție de cei de la DTIC, nu cred că nu avea cunoștință de aceste acțiuni. Considerăm că nici nu s-ar fi putut altfel, tinând cont de faptul că acesta coordonează DPCT, iar Paul Vasile Chiorean este promovat de acesta ca director DTIC, el fiind ofițer in cadrul structurii IT din Penitenciarul Rahova, cât domnul Burcu a fost directorul acestui penitenciar. Si dacă nu ar fi știut, având în vedere extrem de multele evenimente din ultima perioada, el trebuie să își asume responsabilitatea pentru noul scandal creat.

Conducătorii acestor structuri, dar și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu pot fi excluși de la responsabilitate, având în vedere că organizațiile subordonate lor au fost implicate în aceste acțiuni. Răspunsurile primite de la conducerea ANP, inclusiv de la Ioana Mihaela Morar, director general adjunct al ANP, care mi-a confirmat că DPCT a accesat aceste aplicații, dar strict pe o perioadă scurtă, sugerează o lipsă de claritate și o gestionare confuză a situației.

Concluzii. Contradicția evidenta cu OMJ 389/C/2020. Acest ordin stabilește reglementări stricte privind gestionarea datelor personale, interzicând accesul necontrolat la informații sensibile fără o justificare legală adecvată. Încercările DPCT de a obține acces complet la aplicația PHR sugerează o încălcare flagrantă a acestor reglementări. Aplicatia PHR joacă un rol crucial în gestionarea resurselor umane din sistemul penitenciar, cei care o gestionează având responsabilitatea de a centraliza și gestiona datele personale ale angajaților. Accesul direct la aceste informații poate avea implicații serioase, atât în ceea ce privește protecția datelor, cât și în cele legate de confidențialitate.

Expunerea acestor aspecte extrem de grave ca un strigăt de revoltă și demisia celor doi ofițeri din DTIC, reprezintă o reacție la ilegalitațile la care erau obligați să fie părtași. Acest gest exprimă până la urmă o neîncredere în conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, un semnal de alarmă ce dacă ar fi ignorat ar crea un sistem de nesiguranță a personalului care nu mai are încredere în reguli și în respectarea de catre cei care sunt pusi să protejeze aceste reguli, o fac.

Această acțiune, dacă nu este sancționată, ar putea avea implicații severe asupra integrității sistemului penitenciar. O conducere nesigură și lipsită de transparență conduce la ideea ca în sistem sunt structuri ce nu pot fi controlate, sau mai rau sunt folosite destructiv, în timp ce personalul va continua să-și pună intrebări în privința modului în care informațiile lor personale sunt gestionate. Credem că pentru a putea contracara acest lucru sunt necesare măsuri drastice.

Întregul context al accesului nejustificat la aplicațiile informatice din cadrul DPCT subliniază o problemă profundă în sistemul penitenciar românesc. Intențiile parțial reușite de a obține acces la informații sensibile ridică întrebări serioase despre respectarea legii și responsabilitatea conducerii. Este esențial ca autoritățile competente să intervină și să evalueze aceste acțiuni pentru a restabili încrederea în sistem și pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților. Transparența, responsabilitatea și respectarea legislației trebuie să prevaleze în cadrul instituților din sistemul penitenciar, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja integritatea personalului.

Domnule ministru Radu Marinescu, având în vedere că probabil nu ați fost informat cu privire la aceste aspecte de către DPCT(asta în condițiile în care ați modificat curând atribuțiile DPCT în sensul creșterii influenței acestei structuri în tot ce mișcă în sistemul penitenciar, deși v-am cerut să nu o faceți), luați-vă măsuri de protecție, că ăștia în loc să vă informeze cu privire la ce se întâmplă în Sistemul Penitenciar, ajung să vă dea pe tobogan de nu mai stiți nici dumneavoastră cine vă informează sau cine vă vinde.

11 februarie 202611 februarie 2026

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5 Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii: a) supunerea deplină față de lege; b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege; c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale; d) responsabilitate și imparțialitate; e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public; f) eficiență în utilizarea resurselor; g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

17 ianuarie 2026

Proiect OMJ muncă suplimentară

Administrația Națională a Penitenciarelor, transmite spre consultare organizațiilor sindicale reprezentative, proiectul de ordin al ministrului justiției pentru aprobarea condiţiilor şi procedurilor specifice pentru stabilirea şi plata majorării pentru munca suplimentară efectuată de poliţiştii de penitenciare, precum şi a activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept, cu rugămintea de a comunica, până la data de 19.01.2026, ora: 16:00, la adresa de e-mail: andrei.plesa@anp.gov.ro, propunerile şi observaţiile referitoare la acest proiect.

Poriectul de OMJ poate fi consultat aici👇

Proiect-OMJ-munca-suplimentara

Referat-OMJ-munca-suplimentara

50166

14 ianuarie 2026

Prim-ministru și miniștrii care se pricep numai să taie pot fi orice proști!!! Luați-vă labele de pe pensiile militare!!!

Având în vedere că primul ministru Ilie Bolojan nu a reușit ping-pongul cu pensiile magistraților, devenind deja penibil prin felul în care tot incearcă să-și scape scaunul pe care l-a pus la bătaie cu ocazia asumării răspunderii Guvernului României pe modificarea legii pensiilor magistraților, acesta se reorientează și pentru a-și ,,repera” onoarea facută praf, reia intenția de a modifica legea pensiilor militare, generând un val de controverse și reacții diverse în rândul colegilor.S-a gândit el că sectorul de apărare, ordine publică și siguranță este cel mai usor de umilit și la îndemână . Și asta și din cauză că este condus de miniștri care habar nu au de responsabilitatea conducerii unor astfel de structuri, miniștrii care se bazează la rândul lor pe trepăduși cu stele pe umăr, proptiți în scaunele lor de peste 20 de ani, tocmai pentru a pune în practică distrugerea sistemului de capărare, ordine publică și siguranță națională. Partea proastă este că miniștrii habar nu au că legea pensiilor militare a fost modificată în anul 2023, într-o forma mult mai rea decât cea contestată de magistrați. Cel mai bun exemplu este Radu Miruță,

așa zisul ministru al apărării (că nu știm pe cine reprezintă), cunoscător de toate și nimic, IT-ist ca pregătire, ministru de nevoie, plimbat pe la mai multe ministere unde nu a făcut nimic, care ajuns ministrul apărării s-a gândit el că armata României nu mai are nevoie de nimic și a zis că a venit timpul re-re-modificării legii pensiilor militare. De unde să știe el, sau cine să-i spună lui ca legea a fost modificată drastic acum 2 ani. Așa zisa reformă își propune să aducă modificări semnificative sistemului de pensii pentru militari, mult mai rele decât cele actuale, care oricum sunt mult mai rele decàt forma inițială a legii 223/2015.

Pensiile militare au fost gândite ca o formă de recunoștință pentru serviciul adus țării de către militari, polițiști și alte categorii de personal care își dedică viața păstrării securității naționale. Aceste pensii, sunt justificate prin natura activității riscante, deosebite și, adesea, în condiții dificile în care aceste persoane își desfășoară activitatea. În acest context, orice modificare a legii pensiilor militare ar trebui abordată cu precauție și să ia în considerare nevoile și drepturile acestor categorii de angajați.

Ce contestăm noi în primul rând este lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestor reforme. Până în prezent, discuțiile au fost conduse în spatele ușilor închise, fără implicarea adecvată a reprezentanților militarilor sau a organizaților sindicale. Această lipsă de deschidere contravine principiilor democrației și consultării publice, esențiale în procesul de legislație într-un stat ce se revendică ca făcând parte din marea democrație europeană. Propunerile de reformă sunt percepute de militari, polițiști și polițiștii de penitenciare, activi sau în rezervă, ca o insultă la adresa serviciului lor, care implică adesea sacrificii personale și familiale. Modificarea a patra oară a legii pensiilor militare, intr-o perioadă de zece ani de la promovarea ei, demonstrează interesul habarniștilor ce ne conduc pentru structura de apărare, ordine publică și siguranță națională. Asta în condițiile in care este deja afectat procesul de recrutare, reușind cu foarte mare greutate să mai atragem candidați pentru a intra în sistem. Este esențial ca Guvernul să înțeleagă că personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să se simtă respectați și susținuți.

Argumentele Guvernului că modificările sunt necesare pentru a reduce povara financiară asupra bugetului de stat nu credem că sunt singurele de care ar trebui să se țină cont. Este crucial ca astfel de argumente să fie susținute de studii și analize detaliate, care să arate impactul acestor reforme nu doar asupra bugetului, ci și asupra societății în ansamblu. Intenția Guvernului de a modifica legea pensiilor militare trebuie să fie abordată cu maximă seriozitate și responsabilitate. Orice reformă ar trebui să fie bine fundamentată, transparentă și să implice toate părțile interesate, atât pe cei activi cât și pe rezerviști. Este esențial ca aceste modificări să nu conducă doar la economii bugetare, ci, mai important, să respecte demnitatea și contribuția celor care își dedică viața în serviciul țării. Statul român trebuie să își protejeze valorile fundamentale și să se asigure că toți cei care servesc în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt tratați cu respect și onorabili, printr-un sistem de pensii echitabil și sustenabil.

În concluzie, așa prim miniștrii si miniștrii, care se pricep doar la majorări de taxe și tăieri salariale puteam pune pe orice neica nimeni. Nu de asta v-am trimis să ne conduceți. Aduceți-vă aminte că se apropie 17 februarie. Și poate acum vom fi 50.000.

22 decembrie 202521 decembrie 2025

Întâlnire ministrul justiției – organizații sindicale. Dar pe rând, nu într-un cadru formal, cum ar fi Comisia mixtă de dialog!!!! Ca la curțile boierești…

Ministrul justiției Radu Marinescu, ne transmite prin directorul general, că își dorește să se întâlnească cu președinții organizațiilor sindicale reprezentative, marți 23 decembrie, începând cu ora 11.00. Câte o jumătate de oră si pe rând. Care, la ce oră, urmează să vedem. Așteptăm umili, nu? Ca la curțile boierești odată…

V-am mai spus că nu mă regăsesc în astfel de situații si nu respect astfel de ipostaze, încă de când eram sergent major. De asta sunt și foarte vocal raportat la respect, promovare principii, apărarea familiei ocupaționale din care fac parte colegii ce ii reprezint. Pentru că merită, chiar dacă nu suntem perfecți. Dar asta este. Este dovada respectului arătat de ministrul Radu Marinescu celor care ar trebui să-i fie parteneri sociali. Măcar invitația să fi fost asumată instituțional, cu nume și prenume, organizația invitată, ora de desfășurare. O adevarată dovadă de prețuire. Pentru ca nici noi nu îl trecem pe domnul ministru ,,la si alții” atunci când facem invitații. Dar ne mirăm??? Este în ton cu ce se întâmplă în acest moment în justiție, cu judecători împărțiți în buni si răi, neascultați ani de zile, sau lăsați să se descurce așa cum se întâmplă si pe la noi, ascultați acum pe rând de președintele Nicușor Dan, după ce i-a pus sa scrie jalbe. O adevarată democrație. Sau ca să citez un președinte al României, acum dus dintre noi, ,,o democrație originală”. Să o stăpâniți sănătoși!!!!!

Ma așteptam să avem Comisie mixtă de dialog, așa cum cerusem încă din 16 noiembrie și care potrivit Acordului colectiv trebuia organizată in cel mai scurt timp, atât timp cât era solicitată potrivit art.7, alin.(2), care spune ca Comisia mixtă se întrunește trimestrial, dar si la solicitarea scrisă a oricăreia dintre părți. Și într-un caz și in altul termenele sunt depășite, dar mai contează ??? Important este să ne facem că facem. O șuetă balcanică cu iz de consultare. Mai jos aveți solicitarea privind întrunirea Comisiei mixte adresată ministrului justiției :

Domnule ministru, ați depășit cadrul instituțional convenit prin acord, privind întrunirea Comisie mixte. Sunt mai mult de 3 luni de la ultima Comisie mixtă și nu am văzut un interes în a lămuri problemele transmise încă din 16 noiembrie 2025. De aceea vă solicit întrunirea de urgență a Comisiei mixte și discutarea problemelor transmise dumneavoastră încă din 16 noiembrie 2025. În cadru instituțional, potrivit Acordului, cu tot ce înseamnă acest lucru, in conformitate cu cele convenite și asumate prin semnătura. Haideți să lăsăm pozele și să ne apucăm de treabă. Că ne convine sau nu. Suntem acolo unde suntem, unii aleși, alți numiți, dar cu responsabilități pentru oamenii ce ii reprezentăm. Să o facem onest, responsabil și cu aplecare către nevoile sistemului penitenciar. Dumneavoastră decideți. Și ulterior și noi.

10 decembrie 2025

Scurt rezumat al întâlnirii de lucru ANP- organizațiile sindicale reprezentative

Azi 10 decembrie 2025, la sediul ANP, a avut loc sedința dintre organizațiile sindicale reprezentative, conducerea Anp și consilierul MJ dl. Ciungan Marius. Discuțiile s-au axat pe urmatoarea ordine de zi:

1. Situație buget 2026

La nivelul anului 2025 cheltuielile cu salariile sunt acoperite 100% iar în ceea ce priveste bugetul pentru anul 2026, cheltuieli de personal, solicitarea de buget a fost înaintat MJ, cu suplimentare de buget de aproximativ 220 milioane lei mai mult decat pentru anul 2025.
Cheltuielile pentru investitii (titlul II) rămân la acelaș nivel cu anul 2025.
Se dorește să se aplice pe bani veniți din fondurile europene, sume pentru achiziția de armanent, muniție, mijloace de protectie, etc.

2. Digitalizare sistem.

Anp doreste reducerea birocrației prin implementarea unor aplicații care să elimine mare parte a documentelor prevazute de OMJ 4800. Tot în acest sens colegii nostri de la Codlea și Slobozia, au discutat cu structura de IT din Anp, despre aplicația de pontaj și concedii în vederea eliminării problemelor generate de acestea.

3. Acordare sporuri la calculul pensiei

Sporul Hiv/Tbc la acest moment conform structurii DEA din Anp, nu ar trebui luat în calculul pensiei, lucru cu care noi nu suntem de acord, deoarece aceste sporuri sunt platite ca urmare ale unor norme stabilite pentru sistemul penitenciar și nu cum eronat invocă structura DEA din Anp, că ar fi stabilite pe baza salarizarii din MS. Acest lucru se aplică exclusiv personalului medical care a ales sa fie salarizat pe MS.

4. Acordare chirie

Solicitam (FSSP) acordarea chiriei conform unei metotologii general valabila la nivel de sistem de natură să elimine aplicarea arbitrară în funcție de percepția celui care e trimis să constate dacă sunt îndeplinite conditiile legale.

5. Modificări aduse OMJ 160/2018 prin care se dorește sporirea atribuțiilor lucrătorilor de DPCT în zona personalului altele decât cele prevăzute la momentul înfințării structurii și anume cele de combatere și prevenire a terorismului

Poziția (FSSP) organizațiilor sindicale a fost de respingere a promovării unui set de atribuții ce dau posibilitatea structurii de a monitoriza posibilele abatari disciplinare a politiștilor de penitenciar și a le sesiza conducerii unității în condițiile în care fiecare structură are în componență sa personal cu atribuții de îndrumare și control. Considerăm că aceste persoane ar trebui să fie permanent în mijlocul oamenilor și ei să fie cei care constată și sesizează eventualele încălcări.

6. Despre posibilele tăieri salariale

La acest moment nici MJ nici Anp nu pot garanta că drepturile salariale prevăzute în plata la 01 decembrie 2025, vor fii și la data de 01 ianuarie 2026.
Rămânem atenți la deciziile, măsurile pe care guvernul urmează să le ia în perioada următoare ( ex.OUG Trenulețu) pentru structura de apărare și vom acționa în consecință.

24 noiembrie 202524 noiembrie 2025

Refuzul muncii suplimentare – reacția FSSP-SNPP la declarațiile publice privind afectarea drepturilor salariale. Ministrul Radu Marinescu nu are o poziție cu privire la aceste declarații așa cum au avut ministrul sănătății si ministrul apararii.

Având in vedere declarațiile din spațiul public ale domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu privire la reducerea cu 10% a veniturilor salariale, in anul 2026, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP) alături de SNPP/PUBLISIND, reacționăm prin refuzul de a mai efectua munca suplimentară până când nu ni se garantează plata drepturilor salariale avute in plata in anul 2025.

Considerăm de asemenea periculoase și de natura a induce opiniei publice mesaje care nu corespund adevărului, acele declarații cu privire la necesitatea modificării legii 223/2015(Legea pensiilor militare) raportat la ce se întâmplă acum cu legea pensionarii magistraților, omițând cu interes să se comunice opiniei publice ca legea 223/2015 a fost modificată acum 2 ani in sensul in care se dorește aplicat la magistrați. Ce ni se pare regretabil este ,,muțenia” cu care tratează aceste declarații ministrul Justiției Radu Marinescu, având in vedere dificultățile cu care ne confruntăm ca urmare a lipsei de finanțare actuale, a lipsei personalului necesar eliminării celor aproximativ 1.500.000 de ore suplimentare efectuate, mai mult de jumătate necompensate si a celor aproximativ de 100.000 de zile de concediu neacordate, multe depășind chiar perioada des 18 luni in care ar trebui acordate. Asta raportat la declarațiile publice ale ministrului Sănătății sau ale ministrului Apărării Naționale, care au înțeles să scoată in evidență exact aceleași probleme ca cele evidențiate de noi. Protestăm de asemenea ca urmare a ceții ministeriale cu privire la o așa zisă reformă ce și-o închipuie unii care nu au călcat nicio dată prin vreun penitenciar sau dacă au făcut acest lucru nu mai încap site-urile de pozele lor.

22 noiembrie 202523 noiembrie 2025

Ministrul Justiției Radu Marinescu reactivează SIPA in Sistemul penitenciar

Aseară, urmărind amalgamul de decizii interesate al celor care ne conduc, am aruncat un ochi pe site-ul MJ. Și surpriză. Un proiect de modificare al unui Ordin de ministru ce trebuia să-și înceteze aplicabilitatatea de anul trecut. Astfel, încercând să se folosească de prevederile REGULAMENTULUI de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Regulament aprobat prin OMJ 160/C/2018 ce punea in practica prevederile HG 756/2016, ministrul justiției Radu Marinescu încearcă să reinstaureze în mod golănesc în Sistemul penitenciar atribuțiile SIPA, modificând un Ordin de ministru (OMJ 160/2018) care era aplicabil unei alte Hotărâri de Guvern(HG 756/2016) și care modificări ar crea puteri sporite Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului. Un Ordin de ministru emis in 2018 ce ar trebui sa reglementeze prevederi legale emise in anul 2024, prin ceea ce la momentul acesta reprezintă HOTĂRÂREA de Guvern nr. 1.518 din 27 noiembrie 2024 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proiect-OMJ-ROF-ANP – DPCT docx

Referat-de-aprobare

Și ca să ne aducem puțin aminte, in anul 2018 era emis OMJ 160/C/2018 care organiza si stabilea atribuțiile și responsabilitățile componentelor structurale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor prin Regulamentul de organizare și funcționare a acestora, Regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției. La acel moment Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar s-a opus promovării acestuia in forma transmisă , motivarea fiind legată de prevederile ce se doreau implementate cu privire la atribuțiile și responsabilitățile Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului.

Constatam ca raportat la ce prevedea HG 756/2016, respectiv art.2, alin.(3) ,, Administrația Națională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii.”, dar si a prevederilor art. 1, alin. (4) din OMJ 160/C/2018, ,, Administraţia Naţională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice şi a securităţii naţionale prin organizarea pazei, escortării, însoţirii, supravegherii şi aplicării regimului de executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă şi în secţiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităţilor de reintegrare socială a deţinuţilor, persoanelor internate şi arestate preventiv, precum şi prin activităţi de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar, desfăşurate potrivit legii.”,

prevederile art. 87, alin. (2), din OMJ 160/C/2018,

respectiv ,,Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului identifică, cunoaşte şi previne, în limitele competenţelor sale, situaţiile şi împrejurările care pot favoriza ori genera evenimente grave, de natură să pună în pericol siguranţa locului de deţinere, acte de corupţie, criminalitate organizată, terorism, atât în rândul persoanelor private de libertate, cât şi în rândul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.” sau a art. 88, lit. f), ,,asigură informarea promptă şi completă a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a ministrului justiţiei, potrivit art. 87 alin. (6), atunci când sunt descoperite indicii referitoare la săvârşirea de abateri disciplinare de către personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori la săvârşirea de infracţiuni de către aceştia sau de către persoanele aflate în detenţie, în vederea luării măsurilor care se impun;”

exceda prevederilor legale stabilite prin HG 756/2016. Mai ales că potrivit art. 88, alin. (3) din OMJ 160/C/2018,,Normele tehnice de lucru şi modalitatea de desfăşurare a activităţilor specifice direcţiei se reglementează prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.”, contrar a tot ce este reglementat de prevederile Legii 51/1991, privind securitatea națională a României.

Ce constatăm azi? Un ministru , respectiv Radu Marinescu, trece la nivelul următor. Crează instrumente necesare Direcției Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului, pentru a trece de la fundamentul prezentat ca nevoie a existenței ei, prevenirea criminalității și terorismului, la acela de ,,sifon instituțional” al ministrului justiției , o entitate pusă sa urmărească personalul din penitenciare așa cum funcționau unele direcții din fosta SECURITATE. Asta în timp ce ei nu au habar de tot ce se întâmplă rău în Sistemul penitenciar. Vezi ultima ,,reușită”, respectiv breșa de securitate de la Tg-Jiu. Și nu numai. Si uite cum o instituție folosită doar pentru a îndosaria bârfele ce privesc personalul(cam ce făcea SIPA odată), capătă instrumentele necesare. Nu mai discutam de faptul ca printr-un Ordin de ministru au acces la toate documentele ce privesc personalul, deși nu au reglementari legale la nivel de lege pentru acest lucru. În schimb ei se controlează intre ei. Se și recompensează cu calificative de excepțional intre ei si neamurile lor.

Și ca să vedeți o mostră de mizerie promovată de propusele modificări : ,,La articolul 87, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(7) Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului va trimite, de îndată, în mod complet, atât directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cât și ministrului justiției, informările care se referă:

a) în mod direct sau indirect, la directorii direcțiilor din Administrația Naţională a Penitenciarelor, la directorii din sistemul administrației penitenciare sau la adjuncții acestora;

b) la activitățile sau evenimentele prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a) și c), d) și f), dacă acestea sunt de natură să afecteze în mod grav buna funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a uneia ori mai multor unități penitenciare.

Si ca directorul general sa nu creadă ca este discriminat exista si alin. (8) ,,În situația în care informările se referă, în mod direct sau indirect, la directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la consilierii acestuia sau la directorii generali adjuncți, Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului le va trimite, de îndată, în mod complet, doar ministrului justiției.” Nu înțeleg de ce consilierilor li se acordă același statut ca directorilor generali. Ei sunt ,, nebunii regelui” sau cei care îl sifonează in direct si in reluare? De acolo si statutul.

Curat, murdar nea Marinescule!!!!! Cerem retragerea Proiectului de pe site-ul Ministerului Justiției și parcurgerea pașilor conveniți prin Acord privind transparența decizională.

14 noiembrie 2025

Reformarea Sistemului penitenciar între matematică clasică si matematica interesată

Pe zi ce trece apar in spațiul public tot felul de ,, argumente” ce apără așa zisa reformă a Sistemului penitenciar, susținută de o matematică cunoscută doar de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor si conducerea Ministerului Justiției , matematică ,,interesată” , aplicată in funcție de cine te recomandă, matematică care atunci când scazi in cazul majorității, adună in cazul celor orientați sau susținuți de vreun director general adjunct, director general sau chiar ministrul justiției . O matematică a celor ce profită, a celor ce au interesul propriului scaun, o matematica a timpurilor de acum.

Și spun asta citând din cel care la acest moment prevestește colapsul sistemului penitenciar, respectiv Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. „Nevoia acestui sistem arhitectural este de aproximativ 20000 de cadre, iar în prezent suntem 13314. Nu mai putem funcționa așa în anii următori și este necesară o reformă.”

Și cum încearcă sa o rezolve? Cum ,,minus” 7000 de posturi care lipsesc si care ar trebui sa asigure desfășurarea in condiții de siguranță a misiunilor, să elimine cele 1.200.000 de ore suplimentare și peste 100.000 de zile de concediu de odihna neefectuate, pot reduce deficitul cronic de personal prin așa zisa reformă,in condițiile in care noi nu putem ocupa prin concurs diferența până la 16.041? Asta in condițiile in care majoritatea celor aproximativ 2800 de posturi neocupate la momentul actual fac parte din categoria posturilor unice sau posturi din medical, deci imposibil de ocupat. Ori reforma așa cum o vedem noi se subsumează unor studii de impact, a unor analize ce țin de nevoile de personal ale Administrației Naționale a Penitenciarelor si a unităților subordonate, nu a intereselor celor care conduc vremelnic atât Ministerul Justiției cât și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Azi trebuia sa fie o ședință cu scopul de a reorganiza Administrația Națională a Penitenciarelor, ședință la care nu am mai participat ca urmare a lipsei analizelor de care vorbeam mai sus. Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor își justifica demersul pe niște rapoarte de activități al fiecăreia din structurile din Administrația Națională a Penitenciarelor, cerute de Serviciul de Audit Public Intern, in baza cărora a rezultat un Raport de audit, ce conține doar raportări seci de activități derulate si încheiate și nu întreaga paletă de activități derulate de aceste structuri, nefinalizate cu un raport de activitate din diferite cauze, ce de cele mai multe ori au ținut de deciziile impuse de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Raport de audit care a folosit un ROF de organizare si funcționare al ANP din 2018. Deci o adevarată ancorare in actualitatea mediului penitenciar.

Asta in timp ce în prezent, 47 de polițiști de penitenciare desfășoară activitatea pe perioada nedeterminată, in structurile Ministerului Justiției, fără a fi detașați așa cum prevăd normele legale de mobilitate a personalului din penitenciare, doar in baza unor dispozitii zilnice, in temeiul unui ordin de serviciu si plângem ca nu avem personal. Cât privește pe cei 47 de polististi de penitenciare, așa cum am spus directorului general, in ședința din 7 noiembrie 2025 desfășurată la ANP voi sesiza Curtea de Conturi, dar si structurile statului care pot întreba cum personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor si al unităților subordonate, desfășoară ,,activitate la negru” in interesul altei instituții a statului, respectiv Ministerul Justiției .

Deci aici suntem domnule ministru, cu o reforma interesată , in interesul altora nu a Sistemului Penitenciar. Si cu toate ca știți de aceste lucruri nu ați dispus nicio măsură.

27 octombrie 202527 octombrie 2025

Muncă la negru in Ministerul Justiției!!! Girată de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, plătită de Sistemul penitenciar….

In timp ce Sistemul penitenciar din România se chinuie din greu să strângă cureaua pentru a putea plăti salariile polițiștilor de penitenciare, Ministerul Justiției încurajează munca la negru prin folosirea a 48 de polițiști de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor(ANP) și unitățile subordonate pentru a presta activitate în Ministerul Justiției pentru bunul mers al ministerului . SAU O FI SI INTERES. ,, NEPOȚI”, ,,NEPOATE”…

Din păcate, încălcând legea si cu buna stință a celor care au emis acele ordine. Deoarece nu există temei legal pentru munca prin Ordin de serviciu, dispusă din ordinul oricărui angajator, indiferent de solicitant. Chiar el si superior.

De aceasta situație am aflat întâmplător, la ultima Comisie mixtă de dialog când se discuta inclusiv de intenția de a se reorganiza și posturile din minister. Am comunicat celor prezenți ca aceasta este o forma de a eluda prevederile legale cu privire la munca, sens in care am cerut Administrației Naționale a Penitenciarelor situația cu polițiștii de penitenciar care își desfășoară activitatea in Ministerul Justitiției, fără forme legale de a muncii și am primit răspuns ca un număr de 48 de polițiști de penitenciare, ofițeri si agenți din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate prestează in folosul ministerului fără ca această muncă să fie acoperită de vreo prevedere legală. Și când vorbesc de muncă, din informațiile ce mi-au parvenit, vorbesc de desfășurarea activității permanent in sediul ministerului din strada Apolodor, nr. 17, sector 5, București, de cel puțin un an de zile(daca nu chiar mai mult), fără întrerupere, pe baza unui ordin de serviciu, a celor 48 de ofițeri si agenți de penitenciare.

Sclavii poliției penitenciare pe plantația MINISTERULUI JUSTITIEI…..

Or fi fost mai mulți, dar la acest moment acest număr mi-a fost comunicat. Asta in timp ce polițiștii de penitenciare din sistemul penitenciar au deja efectuate aproximativ 1.200.000 de ore suplimentare si peste 80 de mii de zile devin concediu de odihnă neefectuate.

Știți raportul Curții de Conturi a României când a fost vorba de plata salariilor polițiștilor de penitenciare care își desfășurau activitatea prin delegare la Ministerul Justiției? Atunci Curtea de Conturi a exprimat ca Administrația Națională a Penitenciarelor a încălcat legea deoarece prin delegare a personalului la Ministerul Justiției nu rezulta interesul ANP in activitățile desfășurate de polițiștii de penitenciare la MJ si pe cale de consecință era ilegală delegarea.

Si ca să înțelegeți ce înseamnă Ordinul de serviciu, acesta reprezintă un document oficial care însoțește personalul care desfășoară o misiune, oferă instrucțiuni sau sarcini precise angajaților raportat la atributiile din fisa postului și stabilește clar responsabilitățile, dar nu implică modificări de statut sau de loc de muncă. Este in legătură cu o misiune a unui polițist de penitenciare care are legătură cu activitatea instituției ce îl emite, având o limitare in timp si un scop clar definit, ce implica strict atribuții din fisa postului a celui plecat in misiune și care iși desfășoară activitatea numai in și pentru instituția pe al carui stat se află si care ii platește salariul.

De ce spun că munca prin Ordin de serviciu prestată în beneficiul Ministerului Justiției este ilegală, considerând-o muncă la negru, desfășurată chiar la ministerul care se asigura de avizul de legalitate a actelor normative, deoarece singura formă în care polițiștii de penitenciare pot presta munca la alt ordonator cu personalitate juridică distinctă este prin detașarea acestora la o unitate din sistem sau la o entitate juridică cu rol de coordonare, așa cum este Administrația Națională a Penitenciarelor sau Ministerul Justiției. Si îmi susțin afirmațiile atât cu prevederile legale care stau la baza funcționării Poliția penitenciară, respectiv Statutul polițistului de penitenciare(legea 145/2019, cât si prevederile legale privind legislația muncii, in speță Codul muncii(legea 53/2003, ale căror prevederi ni se aplica in cazul nereglementarii precise a relațiilor de munca prin Statut.

Prin aceasta eludare a prevederilor legale, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate plătesc aproximativ 800.000 de lei lunar, personalului care desfășoară fără temei legal a unor misiuni care sunt de fapt prestare de munca in regim permanent la Ministerul Justiției(MJ). In fapt, vreo 10.000.000 plătiți ilegal, anual, în beneficiul ministerului în dauna Sistemului penitenciar.

Raspuns munca MJ Ordin de serviciu

Domnule Radu Marinescu, având în vedere că dispozițiile de a presta activitate permanentă la Ministerul Justiției, prin Ordin de serviciu sunt ilegale, va rog să dispuneți măsurile necesare pentru revenirea la prevederile legale si să luați măsurile legale cu cei care au dispus ca personalul din subordine sa efectueze munca la Ministerul Justiției fără un temei legal. Să dispuneți măsuri de returnare a sumelor de bani plătite de Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate pentru ca polițiști de penitenciare să desfășoare activitate permanentă la Ministerul justiției și să sesizați Curtea de conturi a României cu privire la această încălcare a prevederilor legale, pentru ca oricum o vom sesiza noi. Si ITM-ul care nu cred ca va mai inchode ochii la acest lucru.

Va rog sa o faceți in situația in care nu ați știut de acest lucru. In caz ca ați știut atunci este foarte grav…