Blog

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

Solicitare

Către:

Domnului Radu MIRUȚĂ

Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU

Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

Domnului Radu MARINESCU

Ministrul Justiției

Domnului general Răzvan IONESCU

Director interimar al SRI

Domnului general inginer Ionel-Sorin BĂLAN

Director al Serviciului de Telecomunicații Speciale

Domnului comisar-șef de poliție penitenciară Geo-Bogdan BURCU

Director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor

Subiect: Solicitare transmitere act normativ și organizare întâlnire de dialog social

Stimați domni,

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, în numele organizațiilor sindicale reprezentative din Sistemul poliției penitenciare, vă solicită respectuos să ne puneți la dispoziție proiectul actului normativ ce urmează a fi supus dezbaterii publice.

Demersul nostru este unul comun al organizațiilor sindicale reprezentative și are ca scop asigurarea transparenței decizionale și a unei consultări reale a partenerilor sociali.

Totodată, în spiritul promovării principiilor care guvernează dialogul social, vă adresăm rugămintea de a vă exprima acordul pentru organizarea unei întâlniri de lucru la care să participe:

▶conducerile celor trei ministere și ale structurilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

▶conducerile organizațiilor sindicale reprezentative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției;

 ▶ reprezentanții organizațiilor profesionale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, MAI, SRI, SPP, STS (acolo unde acestea există).

Scopul acestei întâlniri este identificarea unui punct de vedere comun care să promoveze interesele instituționale și patrimoniale ale personalului din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Menționăm că Legea nr. 223/2015 a fost rezultatul unui demers similar de dialog și consultare, rezultatul fiind unul apreciat de personalul din aceste structuri.

Pentru coordonare și detalii suplimentare, persoana de contact desemnată este:

Domnul Petre Florin Schiopu

Telefon: 0728 222 860

Email: fssp.office2017@gmail.com

Vă mulțumim pentru deschidere și sprijin și rămânem în așteptarea unui răspuns favorabil.

În fiecare zi, departe de ochii publicului, polițiștii de penitenciare duc o luptă tăcută pentru siguranța noastră

Nu e un simplu loc de muncă. Este o responsabilitate dusă la limită, zi de zi.

Polițiștii de penitenciar din sectorul siguranța deținerii sunt cei care preiau, escortează și supraveghează persoane private de libertate în cele mai sensibile momente: la instanțele de judecată, în spitale, în timpul transferurilor sau la puncte de lucru.

Fiecare misiune înseamnă risc real. Spații deschise, interacțiuni neprevăzute, presiune constantă. Nu există „zi liniștită” — există doar control, vigilență și decizii luate în fracțiuni de secundă.

Ei intervin primii când apar incidente, gestionează tensiuni și previn situații care pot degenera rapid. În spatele fiecărei misiuni duse la capăt stau pregătirea, disciplina și stăpânirea de sine.

Nu au luxul erorii. Nu au pauză de la responsabilitate.

Și totuși, după ce ies din serviciu, nu se opresc.

Respiră, își adună gândurile, își analizează ziua… iar apoi își continuă responsabilitățile acasă — ca părinți, soți, sprijin pentru cei dragi.

Siguranța cetățenilor începe, de multe ori, cu munca lor — nevăzută, dar esențială.

Pentru unii, e o uniformă. Pentru ei, este o datorie.

„Ei nu lasă greul la poarta serviciului — îl duc cu demnitate, în fiecare zi, oriunde ar fi.”

Vizita ministrului justiției la Penitenciarul Codlea a fost prezentată public drept o evaluare a sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție. În comunicările oficiale s-a vorbit despre dialog, analiză și preocupare pentru modernizarea sistemului.

Din perspectiva personalului din penitenciare, realitatea a fost însă alta.

Sindicatul a solicitat în mod explicit o întâlnire cu ministrul justiției pentru a discuta direct problemele reale cu care se confruntă polițiștii de penitenciare. Era o ocazie firească pentru un dialog onest despre situația din sistem.

Această întâlnire nu a avut loc.

În schimb, vizita s-a limitat la un tur protocolar al unității, discuții cu conducerea penitenciarului și cu persoane private de libertate, urmate de comunicările publice obișnuite.

Cu alte cuvinte: imaginea a existat, dialogul real a lipsit.

Zece zile de tăcere din partea Ministerului Justiției

Situația este cu atât mai greu de înțeles cu cât au trecut deja zece zile de când organizația noastră a solicitat oficial ministrului justiției convocarea Comisiei mixte de dialog din cadrul Ministerului Justiției.

Până astăzi, această solicitare nu a primit niciun răspuns.

Comisia mixtă de dialog nu este un moft al sindicatelor. Este mecanismul instituțional prin care pot fi discutate și rezolvate problemele sistemului penitenciar împreună cu reprezentanții personalului.

Ignorarea acestei solicitări transmite un mesaj clar: dialogul social pare să conteze mai mult în comunicate decât în realitate.

Problemele reale nu pot fi ignorate

În sistemul penitenciar există probleme serioase care nu pot fi tratate superficial.

Incertitudinea creată de discuțiile privind modificarea legislației pensiilor militare de stat a generat îngrijorare în rândul polițiștilor de penitenciare. Declarațiile publice contradictorii nu fac decât să accentueze lipsa de predictibilitate.

În același timp, împuternicirile pe funcții de conducere au devenit, în ultimii ani, o regulă și nu o excepție. Ceea ce ar fi trebuit să fie o soluție temporară a ajuns să fie un mecanism folosit frecvent pentru ocuparea unor funcții de top management.

La toate acestea se adaugă problemele cronice ale sistemului: deficitul de personal, volumul ridicat de muncă și presiunea constantă asupra angajaților.

„Cenușăreasa” Ministerului Justiției

Sistemul penitenciar rămâne, de prea multe ori, „Cenușăreasa” Ministerului Justiției.

Deși are un rol esențial pentru siguranța publică și pentru funcționarea statului de drept, atenția acordată acestui domeniu este, de multe ori, minimă.

Poate că a venit momentul ca sistemul penitenciar să beneficieze de aceeași atenție pe care miniștrii Ministerului Afacerilor Interne sau ai Ministerului Apărării Naționale o acordă structurilor din subordine: dialog real, prezență constantă și soluții concrete.

Vizitele de imagine nu rezolvă problemele

Problemele sistemului penitenciar nu se rezolvă prin vizite protocolare și comunicate optimiste.

Ele se rezolvă prin dialog real cu personalul din sistem și prin decizii asumate.

Sindicatul rămâne deschis unui dialog serios și responsabil.

Dar pentru ca acest dialog să existe, trebuie ca cineva să fie dispus să îl poarte.

📢 Informare – Ședința Consiliului de Conducere ANP (10 martie 2026)

Informare privind intenția de modificare a Legii pensiilor militare

În cadrul ședinței Consiliului de Conducere al ANP din data de 10 martie 2026, conducerea instituției a prezentat informații referitoare la OUG nr. 7/2026, care prevede inițierea unor modificări ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

În acest sens, a fost constituit un grup de lucru la nivelul MApN și MAI, la care participă și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Conform ordonanței, în termen de 30 de zile trebuie formulate propuneri legislative care vizează, în principal, creșterea vârstei de pensionare.

În prezent:

➡️ nu a fost prezentat niciun proiect oficial de modificare;

➡️ nu s-au discutat modificări privind baza de calcul sau cuantumul pensiilor;

➡️ discuțiile se află în fază preliminară.

Organizațiile sindicale au atras atenția asupra efectelor negative pe care o eventuală creștere a vârstei de pensionare le-ar putea avea asupra sistemului penitenciar, printre care:

➡️ scăderea atractivității profesiei;

➡️ accentuarea deficitului de personal;

➡️ afectarea predictibilității carierei;

➡️ menținerea restricțiilor profesionale fără compensațiile corespunzătoare.

Reprezentanții sindicatelor au solicitat:

➡️ menținerea condițiilor speciale de muncă și a reducerilor de vârstă existente;

➡️ stabilirea unei perioade de tranziție rezonabile în cazul modificării legislației (vezi cazul magistaților);

➡️ protejarea personalului aflat aproape de îndeplinirea condițiilor de pensionare;

➡️ organizarea unei consultări reale cu toate structurile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională înainte de promovarea oricărui proiect legislativ.

Sindicatele vor continua să urmărească evoluția discuțiilor și vor informa personalul din sistemul penitenciar cu privire la orice modificare care ar putea afecta drepturile profesionale și sociale ale polițiștilor de penitenciare.

Alte subiecte discutate în ședință:
1. Solicitări de mutare/detașare în interes de serviciu

Au fost analizate solicitări de mutare sau detașare din partea mai multor unități, printre care:

Penitenciarul Arad

Penitenciarul Bacău

Penitenciarul Jilava

Penitenciarul Rahova

Penitenciarul Târgu Mureș

Penitenciarul Buziaș

Spitalul Penitenciar Poarta Albă

Spitalul Penitenciar Mioveni

ANP a avizat doar situațiile considerate excepționale, o mare parte dintre solicitări fiind avizate negativ, având în vedere necesitatea rezolvării situației de personal de la Penitenciarul Baia Mare.

2. Situația doamnei Culai Anamaria

FSSP a solicitat ca doamna Culai să fie readusă pe funcția deținută anterior la Penitenciarul Rahova, având în vedere situația existentă la Spitalul Penitenciar Dej.

3. Situația privind spitalele penitenciare

FSSP a solicitat explicații cu privire la ultima adresă transmisă de ANP, referitoare la:

➡️ exceptarea unor sectoare;

➡️ modificarea numărului de paturi la spitalele penitenciare.

Directorul general, Ioana Morar, a precizat că a solicitat o analiză detaliată, iar în urma acesteia, în cadrul unei întâlniri ulterioare, se va stabili dacă sunt necesare modificări ulterioare.

La începutul lunii februarie 2026 am primit un mail, în care erau cuprinse mai multe informații legate de motivele pentru care doi ofiteri din cadrul Directiei Tehnologia Informatiei și Comunicațiilor și-au dat demisia din sistem. Acestea scoteau in evidență mai multe probleme, de la interacțiuni instituționale în cadrul acestei direcții conduse de Paul Vasile Chiorean, director imputernicit cu grave carențe profesionale, dar și interacțiuni interdepartamentalele ce scot în evidență grave încălcări ale prevederilor legale. Evidentă în acest sens este Nota prin care directorul DPCT, Elena Andreea  Huică solicită DTIC, acces neîngrădit al structurii ce o conduce la toate aplicațiile informatice ale Sistemului Penitenciar.

Astfel mi-au atras în mod special atenția, informațiile despre intențiile parțial reușite ale Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului de a avea acces global, neîngrădit și fără nevoia de a primi aprobarea celor care conduc acest sistem, atât la nivel central cât și la nivelul unităților penitenciare, la aplicațiile informatice, cu interes deosebit pentru aplicația ce gestionează datele personalului din Sistemul Penitenciar, respectiv aplicația PHR. Redau mai jos partea care mi-a atras atenția și care demonstrează fară echivoc că acest lucru s-a intâmplat.

,, Una din cele mai aprinse discutii pe care am avut-o cu domnul director (n.FSSP -Paul Vasile Chiorean) a fost cea de acordare a drepturilor de admin global personalului IT din DPCT. In data de 06.11.2025, domnul director a dat dispozitie ca sa acordam drepturi de admin global colegilor in DPCT iar eu am cerut un mail sau o hartie prin care sa facem asta. Tot timpul m-am opus acordarii dreptului de admin global unui numar mare de persoane, avand in vedere principiile actuale ale securitatii cibernetice. Stiu ca voi fi criticat dur pentru asta insa niciodata acordarea de drepturi globale unei directii de control nu a fost o idee buna deoarece pot face ce dori in retea, inclusiv accesarea prin SMB sau RDP a oricarei statii de lucru sau server din domeniu, absolut oricare din ele. Mai simplu, pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri. Spun asta nu din prisma faptului ca sunt eu ala cel mai extraordinar admin si doar eu repar lucrurile, ci din prisma faptului ca nu se respecta niciun principiu de cybersecurity, iar trasabilitatea activitatii unui admin global este foarte greu de urmarit mai ales ca DC-urile au retentia log-urilor de maxim 15 minute. In urma discutiilor de pe whatsapp, domnul director m-a sunat si mi-a transmis “sa-mi caut alt loc de munca intrucat eu nu ma pliez cerintelor actuale si ii deranjez pe toti din cadrul DTIC”, adica eu derajez prin faptul ca am curajul sa ma opun deciziilor dansului si sa imi spun punctul de vedere. La scurt timp mi-a si transmis ca am marele noroc ca sunt mutat pe functie ca daca eram detasat sigur nu mai existam in ANP-DTIC, aviz persoanelor care vor veni detasati la DTIC, vor dori sa ramana aici dar in acelasi timp nu vor fi de acord cu seful si ce doreste el. Imi dau seama ca lupta asta a mea de a restrange drepturile de admin global a fost in zadar deoarece prin nota 800075 din 27.01.2026 de la DPCT s-a solicitat oficial ca adminii IT din DPCT sa detina admin fara restrictionari desi ei nu au facut nicio mentenanta a clusterelor, masinilor virtuale sau a serverelor de cand sunt eu aici. De precizat ca adminii IT de la DPCT au drepturi de admin global din perioada amintita anterior, adica din noiembrie, desi nu a existat niciun document oficial.”

Voi aprofunda mai mult pe informațiile ce țin de personal, deoarece aceste informații reprezintă TROFEUL SUPREM pentru DPCT și cei ce conduc această structură.Ținând cont de prevederile legale ce fac referire la Sistemul de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare (Sistem de evidență), respectiv art. 58 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare și în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal a fost aprobat OMJ 389/C/2020.

Acest ordin prevede printre altele, la articolul 2, că organizarea evidenței personalului din sistemul administrației penitenciare se realizează sub coordonarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și a directorilor unităților subordonate. Asta în strânsă concordanță cu prevederile articolului 1 , alin. (4) și (5) al Ordinului menționat, respectiv:                                                                                                                        (4) Personalul din cadrul structurilor de resurse umane din sistemul administrației penitenciare respectă măsurile tehnice și organizatorice implementate pentru asigurarea protecției, securității și confidențialității documentelor și informațiilor de personal pe care le gestionează împotriva accesului neautorizat și a incidentelor de pierdere sau distrugere a acestora, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a legislației privind informațiile clasificate.                                                                         (5) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Iar articolul 12 din OMJ 389/C/2020 exprimă fără echivoc cine și în ce condiții are acces la informațiile din aplicația informatică de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare. DPCT nu este pe nicăieri, așa cum este de altfel normal  să fie.

Și de aici urmează multe din întrebările ce ni le-am pus cu privire la existența și rolul DPCT după desfințarea SIPA în Sistemul Penitenciar, dar mai ales care este interesul DPCT de a controla tot ce mișcă în acest sistem?

1. Care este rolul DPCT în Sistemul Penitenciar, altul decat cel promovat la momentul desfințării SIPA(structură de informații desfințată tocmai ca urmare a modului în care obținea și folosea informații despre personalul din ministerul justiției și a tuturor structurilor din subordinea acestui minister),  rol care ar fi trebuit să fie în totală opozitie cu modul în care funcționa SIPA?
2. De ce ar fi avut nevoie DPCT de acces necontrolat la informațiile despre tot, dar mai ales de acces la informațiile de personal?
3. Cum a putut DPCT să aibă acces neîngrădit la toate aplicațiile informatice din data de 6 noiembrie 2025, să încerce să se descarce de responsabilitate prin Nota 800075 din 27.01.2026 și nimeni să dispună vreo verificare sau să stabibească vreo responsabilitate în dreptul vreunuia dintre cei vinovați?
4. Știa directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, domnul Geo Bogdan Burcu despre acest lucru?
5. A sesizat directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la accesul fără aprobare a  DPCT la toate aplicațiile informatice, în special aplicația PHR?
6. Puteau cei doi directori imputerniciti, Elena Andreea Huică, director DPCT și Paul Vasile Chiorean, director DTIC, să pună la cale acest extrem de grav incident de securitate informatică, fără aprobarea domnului Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor?
7. Cine este păpușarul și beneficiarul real al acestor informații ținând cont că de-a lungul timpului s-a dorit extinderea controlului datelor personale ale polițiștilor de penitenciare de către DPCT(vezi recentele modificări ale OMJ 160/C/2018 prin OMJ 305/C/2026, modificări care fără opoziția noastră puteau fi mult mai multe) și pentru ce le folosește?
8. Ce măsuri au fost dispuse cu privire la directorii imputerniciți ai DPCT și DTIC din momentul în care conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a luat cunoștință de Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT, făcută directorului imputernicit al DTIC, aprobată de acesta formal deoarece de facto accesul era acordat incă din 6 noiembrie 2025, fără a aduce la cunoștința(sau poate că da) celor cărora li se subordonează, așa cum se disculpă aceștia?
9. Ce masuri a dispus directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Geo Bogdan Burcu, șef nemijlocit al DPCT, dar și directorul general adjunct Ioana Mihaela Morar, coordonator al DTIC cu privire la ce informații a accesat DPCT in aceasta perioadă cât a avut acces neîngrădit la aplicațiile gestionate la nivelul sistemului penitenciar, dacă au dispus un control cu privire la aceste aspecte extrem de grave cu privire la acest incident grav de securitate informatică(mai grav chiar decât cel de la Tg-Jiu, de care au știut dar pe care au încercat să-l pună în cârca celor de la Tg-jiu), dacă au informat pe ministrul justiției, domnul Radu Marinescu, cu privire la acest grav incident de securitate?
10. Dacă potrivit celor afirmate in materialul primit, că ,,pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri”, avem garanția ca aceste informații nu pot fi accesate și copiate de oricine, fără să avem un control al celor care o fac și fără a putea să ne îndreptăm impotriva lor, dacă acest lucru îl fac cu încalcarea prevederilor legale?
11. Dacă ministrul justiției Radu Marinescu a avut cunoștință de acest lucru  și dacă da, ce măsuri a dispus?

Vinovații principali în această situație sunt:

• Elena Andreea Huica, director împuternicit al DPCT, care a solicitat accesul extins la aplicații, argumentele fiind de natură a intra în totala contradictie cu prevederile legale. Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT demonstrează intenția și reaua credință cu privire la accesarea ilegală, în înțelegere și cu complicitatea lui  Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a tuturor aplicațiilor informatice(încă din data de 6 noiembrie 2025) la care, nu avea legal, acces. În data de 02.02.2026 MIZERIA a ieșit la suprafață și bănuiesc că au renunțat la controlul aplicațiilor informatice(sper ca acest lucru să se fi întâmplat).
• Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a fost implicat în procesul de implementare a acestor accesări, acțiune din care rezultă o colaborare coordonată între direcții pentru a eluda restricțiile legale.
• Geo Bogdan Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, care, conform informatiilor ce ne-au fost puse la dispoziție de cei de la DTIC, nu cred că nu avea cunoștință de aceste acțiuni. Considerăm că nici nu s-ar fi putut altfel, tinând cont de faptul că acesta coordonează DPCT,  iar Paul Vasile Chiorean este promovat de acesta ca director DTIC, el fiind ofițer in cadrul structurii IT din Penitenciarul Rahova, cât domnul Burcu a fost directorul acestui penitenciar. Si dacă nu ar fi știut, având în vedere extrem de multele evenimente din ultima perioada, el trebuie să își asume responsabilitatea pentru noul scandal creat.

Conducătorii acestor structuri, dar și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu pot fi excluși de la responsabilitate, având în vedere că organizațiile subordonate lor au fost implicate în aceste acțiuni. Răspunsurile primite de la conducerea ANP, inclusiv de la Ioana Mihaela Morar, director general adjunct al ANP, care mi-a confirmat că DPCT a accesat aceste aplicații, dar strict pe o perioadă scurtă, sugerează o lipsă de claritate și o gestionare confuză a situației.

Concluzii. Contradicția evidenta cu OMJ 389/C/2020. Acest ordin stabilește reglementări stricte privind gestionarea datelor personale, interzicând accesul necontrolat la informații sensibile fără o justificare legală adecvată. Încercările DPCT de a obține acces complet la aplicația PHR sugerează o încălcare flagrantă a acestor reglementări. Aplicatia PHR joacă un rol crucial în gestionarea resurselor umane din sistemul penitenciar, cei care o gestionează având responsabilitatea de a centraliza și gestiona datele personale ale angajaților. Accesul direct la aceste informații poate avea implicații serioase, atât în ceea ce privește protecția datelor, cât și în cele legate de confidențialitate.

Expunerea acestor aspecte extrem de grave ca un strigăt de revoltă și demisia celor doi ofițeri din DTIC, reprezintă o reacție la ilegalitațile la care erau obligați să fie părtași. Acest gest exprimă până la urmă o neîncredere în conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, un semnal de alarmă ce dacă ar fi ignorat ar crea un sistem de nesiguranță a personalului  care nu mai are încredere în reguli și în respectarea de catre cei care sunt pusi să protejeze aceste reguli, o fac.

Această acțiune, dacă nu este sancționată, ar putea avea implicații severe asupra integrității sistemului penitenciar. O conducere nesigură și lipsită de transparență conduce la ideea ca în sistem sunt structuri ce nu pot fi controlate, sau mai rau sunt folosite destructiv, în timp ce  personalul va continua să-și pună intrebări în privința modului în care informațiile lor personale sunt gestionate. Credem că pentru a putea contracara acest lucru sunt necesare măsuri drastice.

Întregul context al accesului nejustificat la aplicațiile informatice din cadrul DPCT subliniază o problemă profundă în sistemul penitenciar românesc. Intențiile parțial reușite de a obține acces la informații sensibile ridică întrebări serioase despre respectarea legii și responsabilitatea conducerii. Este esențial ca autoritățile competente să intervină și să evalueze aceste acțiuni pentru a restabili încrederea în sistem și pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților. Transparența, responsabilitatea și respectarea legislației trebuie să prevaleze în cadrul instituților din sistemul penitenciar, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja integritatea personalului.

Domnule ministru Radu Marinescu, având în vedere că probabil nu ați fost informat cu privire la aceste aspecte de către DPCT(asta în condițiile în care ați modificat curând atribuțiile DPCT în sensul creșterii influenței acestei structuri în tot ce mișcă în sistemul penitenciar, deși v-am cerut să nu o faceți), luați-vă măsuri de protecție, că ăștia în loc să vă informeze cu privire la ce se întâmplă în Sistemul Penitenciar, ajung să vă dea pe tobogan de nu mai stiți nici dumneavoastră cine vă informează sau cine vă vinde.