Ordonanța de urgență nr. 30/2020 care aduce modificări şi completări la legea 19/2020, privind acordarea unor zile libere părinţilor a fost publicată în Monitorul oficial al României

 

Ordonanța de urgență nr. 30 din 21.03.2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul  coronavirus, a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 231/21.III.2020.

Astfel, legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, se modifică și se completează.

La articolul 1, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate referitoare la părintele sau reprezentantul legal care are în îngrijire, supraveghere și întreținere copii sau persoane adultă încadrată în grad de handicap.

Altă modificare presupune ca zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinți, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul, însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi și de o copie a certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor. Aceste prevederi nu se aplică persoanei singure din familia monoparentală.

Indemnizația pentru cel mult 75% din salariu mediu brut  de care beneficiază personalul din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, care nu pot fi acordate zile libere angajaților, majorarea prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul de stat.

 Numărul de zile lucrătoare pentru care se acordă majorarea se stabilesc de către Guvern, prin hotărâre, pentru fiecare situație dintre cele prevăzute în OUG 30/2020 .

 

Ordonanță Militară nr. 2 din 21.03.2020

Ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, a emis ordonanța militară numărul 2 din 21.03.2020, prin care este interzisă circulația pe domeniul public a grupurilor mai mari de 3 persoane. Totodată, sunt introduse recomandări de circulație pe timpul zilei și mai ales pe timpul nopții. De asemenea, se suspendă activitatea comercială a mai multor tipuri de activități comerciale. Măsurile intră în vigoare de duminică, de la ora 22:00, după publicarea în Monitorul Oficial.

Aici Ordonanța Militară

Emailing Declaratie _i adeverin_a.docx.docx.docx.docx.docx.docx_1584822306675

Proiect Hotărâre privind condițiile de acordare a despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri pentru polițiștii de penitenciare

Administrația Națională a Penitenciarelor ne transmite spre consultare, Proiectul de HOTĂRÂRE a Guvernului  privind condiţiile de acordare a despăgubirilor de viaţă, sănătate și bunuri pentru polițiștii de penitenciare. Observațiile și propunerile trebuie transmise la adresa de e- mail marius.coratu@anp.gov.ro,  în format editabil, cu respectarea prevederilor art.6 din Decizia nr.302/2019 a Directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul oficial nr.65 din 25 ianuarie 2019, până la finele zilei de 20.03.2020.

HOTĂRÂRE privind condiţiile de acordare a despăgubirilor de viaţă, sănătate și bunuri pentru polițiștii de penitenciare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată și al prevederilor art. 104 lit. m) și art. 114 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

ART. 1 (1) Despăgubirile prevăzute la art. 104 lit. m) și art. 114 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare se acordă, în condiţiile prezentei hotărâri, din bugetul instituției angajatoare.

(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) constau în acordarea unei sume de bani pentru polițiștii de penitenciare, sau, în cazul decesului, pentru familiile acestora, în situația în care viața, sănătatea ori bunurile polițistului de penitenciare, ale soțului/soției și ale copiilor aflaţi în întreţinerea sa sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(3) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la despăgubiri și în situaţia în care au suferit, din culpa instituţiei, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

(4) Despăgubirile se acordă dacă faptul prejudiciabil s-a produs din motive independente de voința polițistului de penitenciare și în condițiile în care acesta a acţionat cu respectarea normelor legale, a regulilor de conduită ori de securitatea muncii de la locul de desfăşurare a activităţii.

ART. 2 În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) atribuții de serviciu – atribuţii stabilite în sarcina fiecărui polițist de penitenciare, prevăzute în fișa postului, precum şi orice alte atribuţii care derivă din normele legale aplicabile;

b) familia polițistului de penitenciare – soț sau soție, după caz, copiii aflați în întreținere sau părinții polițistului de penitenciare decedat aflați în întreținere, dacă polițistul de penitenciare nu era căsătorit și nu avea copii;

c) copii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare – copiii în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, dacă nu realizează venituri din muncă; copiii încadraţi în grade de invaliditate, pe toată durata invalidităţii, dacă nu realizează venituri şi se află în îngrijirea familiei.

ART. 3 (1) Unitățile din sistemul administrației penitenciare acordă despăgubiri în cazuri individuale, polițiștilor de penitenciare sau, după caz, membrilor de familie ai acestora, în următoarele cazuri:

a) vătămare;

b) invaliditate de gradul III;

c) invaliditate de gradul II;

d) invaliditate de gradul I;

e) deces;

f) prejudicii aduse bunurilor.

(2) În cazul în care din aceeaşi împrejurare au rezultat succesiv două sau mai multe din consecinţele prevăzute la alin. 1 lit. a) – e), despăgubirea se acordă pentru cazul mai grav. (3) Despăgubirea prevăzută pentru situaţiile menţionate la alin. 1 lit. a) – e) se poate cumula cu despăgubirea prevăzută la lit. f) pentru prejudicii aduse bunurilor.

(4) Consemnarea/stabilirea legăturii de cauzalitate dintre deces şi îndeplinirea serviciului public în calitate de polițist de penitenciare, pentru polițiștii de penitenciare decedați în timpul activității, precum şi stabilirea încadrării în grad de invaliditate se realizează de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul apărării, ordinii publice şi securității naţionale.

(5) Eventualele cheltuieli necesare pentru efectuarea expertizei se suportă de către polițistul de penitenciare ori de către beneficiarul despăgubirii, urmând să fie decontate din fondurile din care se acordă despăgubirile, odată cu plata acestora.

ART. 4 (1) Despăgubirile acordate în situația vătămării polițistului de penitenciare în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea acoperă diferenţa dintre sumele plătite de polițistul de penitenciare şi sumele decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi/sau de la bugetul statului, după caz.

(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă pe baza cererii formulate de polițist de penitenciare, la care se anexează:

a) documente eliberate de unitatea medicală în care polițistul de penitenciare a beneficiat de tratament medical, din care să rezulte contravaloarea fiecărui serviciu medical, a achiziţionării de medicamente, materiale sanitare, proteze sau orteze, precum şi contribuţia personală suportată de beneficiar;

b) documente de constatare a evenimentului, întocmite de organele abilitate, potrivit legii;

c) alte înscrisuri, care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de polițist de penitenciare și faptul prejudiciabil, după caz.

(3) Asistenţa medicală profilactică, curativă şi recuperatorie în situația vătămării, se efectuează în unităţi sanitare publice din ţară.

ART. 5 (1) Pentru invaliditatea survenită în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea polițistului de penitenciare i se acordă despăgubiri în valoare de:

a) pentru invaliditate de gradul I – 10.000 euro;

b) pentru invaliditate de gradul al II-lea – 8.000 euro;

c) pentru invaliditate de gradul al III-lea – 6.000 euro.

(2) Acordarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se face în baza unei cereri formulate de polițist de penitenciare la care se anexează:

a) copia certificatului-deciziei medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul apărării, ordinii publice şi securității naţionale prin care s-a stabilit încadrarea polițistului de penitenciare într-un grad de invaliditate;

b) documente de constatare a evenimentului, întocmite de organele abilitate potrivit legii;

c) alte înscrisuri, care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de polițist de penitenciare și faptul prejudiciabil, după caz.

ART. 6(1) În situația decesului polițistului de penitenciare în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, se acordă despăgubiri în valoare de 20.000 euro, care se plătesc familiei polițistului de penitenciare decedat.

(2) Acordarea despăgubirii prevăzute la alin. (1) se face în baza unei cereri care poate fi formulată de către membrii de familie ai polițistului de penitenciare, la care se anexează:

a) actul de identitate al persoanei/persoanelor îndreptăţite la acordarea despăgubirii, în copie;

b) certificatul de deces al polițistului de penitenciare, în copie;

c) după caz, certificatul de căsătorie, în copie, certificatul de naștere al copiilor polițistului de penitenciare, sau declarație din partea părinților din care să rezulte că polițistul de penitenciare decedat nu era căsătorit şi nu avea copii;

d) documente de constatare a evenimentului, întocmite de organele abilitate, potrivit legii;

e) alte înscrisuri, care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de polițist de penitenciare şi faptul prejudiciabil, după caz.

(3) Dacă persoana îndreptăţită la acordarea despăgubirii este lipsită de capacitatea de exerciţiu sau are capacitatea de exerciţiu restrânsă, cererea se formulează de reprezentantul legal al acesteia sau, după caz, de persoana în cauză, cu acordul reprezentantului legal.

ART. 7 (1) Despăgubirea acordată, în situaţia în care bunurile polițistului de penitenciare sunt avariate ori distruse în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, acoperă suma necesară pentru aducerea bunului în starea iniţială sau, în cazul imposibilităţii, pentru înlocuirea acestuia, fără a putea depăşi valoarea de piaţă a bunului respectiv.

(2) Starea inițială a bunului se stabilește ca valoare de piață.

(3) Valoarea de piaţă a bunului şi valoarea prejudiciului cauzat acestuia se stabilesc în baza unui dosar de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

(4) Cheltuielile necesare pentru întocmirea dosarului de evaluare se suportă de către polițist de penitenciare, urmând să fie decontate din fondurile din care se acordă despăgubirile, odată cu plata acestora.

(5) Despăgubirea prevăzută la alin. (1) nu se acordă în cazul în care prejudiciul este acoperit în totalitate ca urmare a existenţei unei asigurări; dacă prejudiciul este acoperit parţial, ca urmare a existenţei unei asigurări, despăgubirea constă în diferenţa dintre suma necesară pentru aducerea bunului în starea iniţială sau, în cazul imposibilităţii, pentru înlocuirea acestuia şi indemnizaţia acordată de asigurător.

(6) Pentru bunurile aflate în proprietatea polițistului de penitenciare, care nu pot fi evaluate de experți autorizați conform competențelor acestora, despăgubirea pentru cheltuielile ocazionate de aducerea în starea iniţială a acestora se acordă pe baza devizului de reparaţii şi a facturii emise de o unitate specializată, fără a putea depăşi prețul de achiziție a unui bun similar existent pe piață la momentul producerii prejudiciului; în situația distrugerii totale a bunurilor aflate în proprietatea polițistului de penitenciare, acesta beneficiază de o despăgubire echivalentă cu prețul de achiziție a unui bun similar existent pe piață la momentul producerii prejudiciului.

ART. 8 Despăgubirea prevăzută la art. 7 se acordă în baza unei cereri formulate de polițist de penitenciare, atât în nume propriu cât şi pentru membrii familiei, la care se anexează:

a) documente de constatare a evenimentului care a condus la avarierea ori distrugerea bunului;

b) documente de evaluare a prejudiciului;

c) declaraţia pe propria răspundere din care să reiasă faptul că prejudiciul nu a fost acoperit în totalitate ca urmare a existenţei unei asigurări ori, în cazul acoperirii parţiale a prejudiciului, documentele din care să rezulte cuantumul indemnizaţiei acordate de asigurător;

d) documente din care să rezulte cuantumul cheltuielilor ocazionate de stabilirea valorii de piaţă a bunului pentru care se solicită despăgubirea;

e) alte înscrisuri, care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de polițist de penitenciare şi faptul prejudiciabil, după caz.

ART. 9 Constatarea evenimentului care dă dreptul la despăgubiri se face de instituţiile competente, potrivit legii.

ART. 10 (1) În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea despăgubirii, la nivelul instituției se constituie, prin act administrativ al conducătorului instituţiei, o comisie care este formată dintr-un lucrător nominalizat de conducătorul unității, de regulă din sectorul unde își desfășoară activitatea solicitantul despăgubirii, un lucrător din sectorul economic și unul din sectorul medical.

(2) Comisia verifică, la solicitarea persoanei interesate, pe baza documentelor justificative şi a actelor de constatare întocmite de organele competente, îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea despăgubirilor prevăzute în prezenta hotărâre; în vederea clarificării tuturor aspectelor relevante pentru soluţionarea cererilor, comisia poate audia polițistul de penitenciare sau, după caz, membrii familiei acestuia și poate solicita documente în completare.

(3) Cererile pentru acordarea despăgubirilor se soluționează de comisie în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

(4) În cazul în care constată îndeplinirea condiţiilor legale, comisia prezintă conducătorului instituţiei un raport motivat, prin care propune acordarea despăgubirii, stabilindu-se și cuantumul acesteia.

(5) În baza raportului comisiei, conducătorul unităţii emite un act administrativ de admitere a cererii şi de achitare a sumei menţionate în raport; dispoziția se comunică solicitantului şi compartimentului financiar–contabil, în vederea achitării drepturilor cuvenite.

(6) Dacă în urma analizării cererii şi a documentelor justificative, comisia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea despăgubirii, aceasta propune conducătorului instituţiei, prin raport motivat, respingerea cererii; după aprobarea propunerii de respingere, cererea se restituie solicitantului împreună cu documentele justificative, prezentând acestuia, în scris, motivele care au stat la baza deciziei.

(7) Dacă după respingerea cererii de acordare a despăgubirilor apar noi înscrisuri oficiale, întocmite de organele abilitate potrivit legii, care pot conduce la acordarea despăgubirilor, polițistul de penitenciare sau, după caz, familia acestuia, pot face o nouă cerere de acordare a despăgubirilor, în termenul de prescripție prevăzut de lege.

ART. 11 (1) Despăgubirile acordate în baza prezentei hotărâri constituie forme de sprijin cu destinaţie specială.

(2) Sumele reprezentând despăgubirile sunt echivalente în lei la cursul Băncii Naționale a României, valabil la data efectuării plăţii.

ART. 12(1) Persoanele îndreptăţite la acordarea despăgubirilor prevăzute de prezenta hotărâre, nemulţumite de modul de soluţionare a cererilor formulate, se pot adresa instanţei de contencios administrativ.

(2) Înainte de a se adresa instanţei competente, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să solicite unităţii emitente a actului de care sunt nemulţumite, în termen de 30 zile de la data comunicării acestuia, reanalizarea modului de soluţionare a cererii.

ART. 13 (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care sunt afectate viaţa, sănătatea ori bunurile soţului/soţiei şi ale copiilor aflați în întreținerea polițistului de penitenciare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestuia.

(2) Despăgubirea se acordă polițistului de penitenciare, pe baza cererii formulate de acesta. (3) În cazul minorilor se fac următoarele asimilări:

a) încadrarea în categoria de handicap grav cu încadrarea în gradul I de invaliditate;

b) încadrarea în categoria de handicap accentuat cu încadrarea în gradul II de invaliditate;

c) încadrarea în categoria de handicap mediu sau uşor cu încadrarea în gradul III de invaliditate.

ART. 14 (1) Anterior efectuării plății, beneficiarul despăgubirii semnează un angajament prin care se obligă să restituie sumele încasate cu titlu de despăgubire, în situația în care se constată că producerea prejudiciului nu are legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale polițistului de penitenciare.

(2) Efectuarea plăţii despăgubirilor se face prin transfer într-un cont bancar indicat de indicat de poliţist de penitenciare sau de persoana din familia poliţistului de penitenciare decedat ori de reprezentantul legal al acestora, situaţie în care cheltuielile aferente comisioanelor bancare sunt suportate de solicitant.

ART. 15 În cazul în care, după efectuarea plăţii despăgubirilor se constată de către organele competente că producerea prejudiciilor nu are legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale polițistului de penitenciare, acesta ori, după caz, membrii de familie care au beneficiat de despăgubire, sunt obligaţi să restituie sumele încasate, în condițiile legii.

ART. 16 Pentru toate sumele de bani plătite ca despăgubiri în temeiul prezentei hotărâri, unitățile sistemului administrației penitenciare inițiază demersuri pentru recuperarea sumelor plătite de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciilor.

 

Decretul ”Stării de Urgență” publicat în Monitorul Oficial

Decretul dat de Președintele Iohannis, prin care se declară ”Stare de Urgență” pe tot teritoriul României, a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel va intra în vigoare chiar de astăzi: M. Of. nr. 0212 din 16 Martie 2020 / Act nr. 195/16 Martie 2

 Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind decretarea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile. Pe durata stării de urgenţă este restrâns exerciţiul unor drepturi, însă măsurile se aplică gradual, în funcţie de desfăşurarea situaţiei.
Potrivit decretului, „pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi realizarea managementului consecinţelor, raportat la evoluţia situaţiei epidemiologice, pe durata stării de urgenţă este restrâns exerciţiul următoarelor drepturi, proporţional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4)”:
  1. libera circulaţie;
  2. dreptul la viaţă intimă, familială şi privată;
  3. inviolabilitatea domiciliului;
  4. dreptul la învăţătură;
  5. libertatea întrunirilor;
  6. dreptul de proprietate privată;
  7. dreptul la grevă;
  8. libertatea economică.

MĂSURI DE PRIMĂ URGENŢĂ CU APLICABILITATE DIRECTĂ

Domeniul ordine publică
  • Poliţia Locală se subordonează operaţional Ministerului Afacerilor Interne.
  • Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se subordonează operaţional unităţilor teritoriale de poliţie, care stabilesc activităţile de sprijin pe care acestea le execută.
  • Serviciile voluntare de pompieri (situaţii de urgenţă) se subordonează operaţional unităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă, care stabilesc responsabilităţile şi modul de acţiune al acestora.
  • Serviciile publice de ambulanţă se subordonează operaţional inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
  • Ministerul Apărării Naţionale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei şi protecţiei unor obiective/zone, transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic, asistenţă medicală şi alte misiuni în funcţie de evoluţia situaţiei.
    Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională suplimentează, la nevoie, efectivele şi tehnica pentru intervenţie, prevăzute în planuri, în funcţie de evoluţia situaţiei.
  • Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
  • Pentru ca efectivele instituţiilor din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională să fie mereu la dispoziţie în scopul intervenţiei în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, se suspendă exerciţiile, simulările, aplicaţiile şi orice alte activităţi care pot interfera cu măsurile luate de autorităţile competente destinate prevenirii şi combaterii răspândirii infecţiilor cu COVID-19, cu excepţia celor cu caracter militar desfăşurate în poligoanele de instrucţie.
Domeniul economic
  • Guvernul poate adopta măsuri de susţinere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19.
  • Pentru combaterea răspândirii infecţiilor cu COVID-19, autorităţile publice centrale pot rechiziţiona unităţi de producţie materiale şi echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
  • Autorităţile publice centrale precum şi entităţile juridice în care statul este acţionar majoritar, pot achiziţiona în mod direct materiale şi echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
  • Beneficiarii fondurilor europene afectaţi de adoptarea măsurilor de urgenţă prevăzute în prezentul decret pot decide, împreună cu autorităţile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanţare încheiate conform legii.
  • Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.
  • Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuităţii în aprovizionare, respectiv extracţie, producţie, procesare, transport, distribuţie, furnizare, mentenanţă întreţinere şi reparaţii a resurselor şi materiilor prime şi/sau semiprocesate necesare funcţionării corespunzătoare a sistemului energetic naţional, precum şi asigurarea continuităţii funcţionării acestuia şi a tuturor serviciilor de utilitate publică.
  • Se menţine valabilitatea documentelor eliberate de autorităţile publice care expiră pe perioada stării de urgenţă.
  • Pe perioada stării de urgenţă se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică (energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanţi etc.), în limita preţului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgenţă.
Domeniul sănătăţii
  • În structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unităţile sanitare şi în serviciile de asistenţă socială se poate angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmacişti, personal de laborator şi alte categorii de personal contractual necesare.
  • Prelungirea aplicabilităţii actelor normative, cu valabilitate până la data de 31 martie 2020, privind acordarea serviciilor medicale şi medicamentelor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, programe naţionale de sănătate – preventive şi curative, pe perioada stării de urgenţă, cu modificarea prevederilor, în caz de necesitate, după cum urmează:
  • a) serviciile medicale pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi complicaţiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
  • b) serviciile medicale şi medicamentele pot fi acordate şi validate şi fără semnarea cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate şi fără termen de raportare în 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor;
  • c) decontarea pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, a sumelor contractate şi decontate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau bugetul Ministerului Sănătăţii, indiferent de numărul de cazuri realizate sau după caz la nivelul activităţii efectiv realizate în condiţiile în care acesta depăşeşte nivelul contractat;
  • d) decontarea serviciilor medicale în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic la nivelul activităţii efectiv realizate, cu maximum 8 consultaţii/oră;
  • e) prescrierea de medicamente de către medicii de familie, inclusiv a medicamentelor restricţionate din Lista de medicamente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru pacienţii cronici.
  • În cazul achiziţiei de medicamente de către unităţile sanitare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, preţurile medicamentelor pot depăşi preţurile maximale aprobate de Ministerul Sănătăţii.
  • Pe perioada stării de urgenţă, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, pot fi suspendaţi din funcţiile de conducere conducătorii unităţilor sanitare, direcţiilor de sănătate publică, caselor de asigurări de sănătate, serviciilor de ambulanţă, precum şi autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste funcţii să fie funcţionari publici.
  • Pe perioada stării de urgenţă se pot realiza transferuri între bugetele Ministerului Sănătăţii şi Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (în ambele sensuri) precum şi între diferitele linii de buget ale Ministerului Sănătăţii sau Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în funcţie de necesităţi.
  • Influenţele financiare determinate de creşterile salariale pentru personalul medical şi nemedical din unităţile sanitare publice şi cele care au ca asociat unic unităţile administrativ teritoriale se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – Titlul VI – Transferuri între unităţi ale administraţiei publice
  • Valoarea procentului aferent contribuţiei clawback pentru trimestrul I al anului 2020 se plafonează la valoarea trimestrului IV al anului 2019.
  • Pentru serviciile medicale, medicamente, investigaţii paraclinice acordate în perioada stării de urgenţă, sumele angajate nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul I al anului 2020.
  • Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar.
  • Pe perioada stării de urgenţă, modificările de structură din cadrul unităţilor sanitare se vor aviza de către direcţiile de sănătate publică locale în funcţie de necesitaţi.
  • Pe perioada stării de urgenţă, prin ordin al ministrului sănătăţii se pot introduce noi programe de sănătate şi servicii medicale destinate prevenirii şi combaterii COVID-19.
  • Se autorizează prescripţiile de tratamente „off – label” în cazul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, după ce aceste tratamente sunt avizate de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unităţii sanitare respective.
  • (1) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de către direcţiile de sănătate publică de materiale necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătăţii, urmând ca achiziţia să se realizeze de către direcţiile de sănătate publică prin procedură de achiziţie directă.
  • (2) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de către unităţile sanitare de materiale şi medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătăţii, urmând ca achiziţia să se realizeze de către unităţile sanitare prin procedură de achiziţie directă.
  • (3) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziţii directe pentru unităţile sanitare proprii atât din bugetele ministerelor de resort cât si din cele ale unităţilor sanitare.
  • (1) Prin ordin al ministrului sănătăţii se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. 
  • Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autorităţile administraţiei publice locale. 
  • Cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, şi bugetele locale.
Domeniul muncii şi protecţiei sociale
  • Guvernul poate sprijini angajatorii şi angajaţii afectaţi de efectele crizei COVID-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare
  • Prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale se stabilesc măsuri de protecţie socială pentru angajaţi şi familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parţial prin decizii ale autorităţilor publice, pe perioada stării de urgenţă.
  • (1) Pe perioada stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei şi al ministrului transporturilor, după caz.
  • (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
  • Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, autorităţile administrative autonome, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acţionar unic sau majoritar, societăţile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgenţă, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.
  • Pe durata stării de urgenţă, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, a celor dispuse de Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă.
  • Se menţine valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective pe perioada stării de urgenţă.â
  • Pe perioada stării de urgenţă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
  • Prin excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, persoana îndreptăţită îşi păstrează stimulentul de inserţie, în situaţia pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.
  • Cererile pentru acordarea beneficiilor şi prestaţiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.
  • Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecţia copilului, precum şi certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă.
  • Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale şi licenţele serviciilor sociale, provizorii şi de funcţionare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă.
Domeniul justiţie
  • Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2532 pct. 9 teza a II – a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.
  • (1) Pe durata stării de urgenţă, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgenţă deosebită. Lista acestor cauze se stabileşte de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru cauzele de competenţa acesteia şi, respectiv, de colegiile de conducere ale curţilor de apel pentru cauzele de competenţa lor şi pentru cauzele de competenţa instanţelor care funcţionează în circumscripţia lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanţelor menţionate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgenţă.
  • (2) Pe durata stării de urgenţă, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanţele judecătoreşti, ţinând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi.
  • (3) În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanţele judecătoreşti dispun măsurile necesare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă şi procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia
  • (4) Amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situaţia în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanţa respinge cererea de amânare a judecăţii în considerarea necesităţii de a soluţiona cauza în contextul instituirii prezentei stări de urgenţă, va amâna, la cererea părţii sau din oficiu, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
  • (5) Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor la executarea silită.
  • (6) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1) se suspendă de plin drept pe durata stării de urgenţă instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.
  • (7) Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgenţă, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeaşi durată, de la data încetării stării de urgenţă. În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanţei competente după încetarea stării de urgenţă.
  • (8) După încetarea stării de urgenţă, judecarea proceselor prevăzute la alin. (6) se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, instanţa de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată şi citarea părţilor.
  • (1) Activitatea de urmărire penală şi cea a judecătorilor de drepturi şi libertăţi se desfăşoară numai cu privire la:
  • a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
  • b) actele şi măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obţinerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum şi cele privind audierea anticipată;
  • c) cauzele în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.
  • (2) Procesele penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgenţă, cu excepţia celor de la alin.(1) lit. c) apreciate ca atare de judecător sau instanţa de judecată, precum şi a următoarelor cauze: cele privind infracţiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestaţii împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecţie a victimelor şi a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, cele privind infracţiuni contra securităţii naţionale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor;
  • (3) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, judecătorul sau instanţa de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată şi efectuarea actelor de procedură
  • (4) Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poştă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgenţă, telefonic indicarea adreselor de poştă electronică pentru comunicarea respectivelor acte
  • (5) Termenele de comunicare a soluţiilor, de formulare şi soluţionare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgenţă să înceapă să curgă un nou termen, de aceeaşi durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepţia celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgenţă să înceapă să curgă un nou termen, de aceeaşi durată. Fac excepţie cele judecate potrivit prezentului decret.
  • (6) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferinţă la locul de deţinere sau în spaţii corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate
  • (7) Se suspendă de drept organizarea licitaţiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale
  • (8) Pe durata stării de urgenţă, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripţia răspunderii penale se suspendă.
  • Pe durata stării de urgenţă, prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător şi în procedurile de competenţa Inspecţiei Judiciare.
  • (1) Pe durata stării de urgenţă, activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrelor comerţului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor privind persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate în registrul comerţului şi se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a menţiunilor şi a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă
  • (2) Copiile de pe înregistrările efectuate şi de pe actele prezentate de solicitanţi, informaţiile despre datele înregistrate şi certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică.
  • (3) Activitatea de asistenţă pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerţului, din cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi activitatea de publicare şi de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se realizează prin mijloace electronice.
  • În executarea pedepselor şi a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probaţiune, primirea vizitelor consilierului de probaţiune, precum şi obligaţiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, de a urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgenţă. Pentru situaţiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgenţă, în raportul final se face menţiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.
  • (1) În executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât şi recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar se suspendă
  • (2) Pentru menţinerea legăturii cu mediul suport se majorează durata şi numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranţă, la maximum 45 minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 minute pe zi. Dreptul deţinuţilor la convorbiri on-line, indiferent de situaţia disciplinară şi periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.
  • (3) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis şi deschis pot executa pedeapsa în camere de deţinere permanent închise şi asigurate.
  • (4) Pentru minorii privaţi de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deţinere acţionează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenţei medicale şi a măsurilor de prevenţie.
  • (5) În completarea obligaţiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul de penitenciare este obligat să participe la toate activităţile desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.
    (6) Pe perioada stării de urgenţă, în raport de necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii penitenciare unde este încadrat sau al altei unităţi din poliţia penitenciară, poliţistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul şi/sau felul muncii.
Domeniul afaceri externe
  • Pe perioada stării de urgenţă, Ministerul Afacerilor Externe îndeplineşte următoarele atribuţii:
  • a) va menţine funcţiile şi atribuţiile sale conform HG nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea MAE, cu modificările şi completările ulterioare şi va asigura, prin misiunile diplomatice ale României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata menţinerii stării de urgenţă în România, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de domeniul vizat de reuniune;
  • b) va notifica Secretarului General al ONU şi Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgenţă care au ca efect limitarea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ce revin României;
  • c) va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România, precum şi cu reprezentanţele/birourile organizaţiilor internaţionale din România, sens în care autorităţile competente vor furniza toate informaţiile necesare;
  • d) va asigura respectarea normelor dreptului internaţional relevante în contextul aplicării dispoziţiilor prezentului decret în situaţia în care membrii misiunilor diplomatice/oficiilor consulare/ reprezentanţelor/ birourilor organizaţiilor internaţionale vor fi testaţi pozitiv cu COVID-19;
  • e) va menţine comunicarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate pentru transmiterea oricăror instrucţiuni şi informări necesare în contextul aplicării prezentului decret, sens în care autorităţile competente vor furniza MAE informaţiile necesare;
  • f) va dispune măsurile necesare în condiţiile în care membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României vor intra în auto-izolare sau carantină conform legii din statele de reşedinţă în cazul testării pozitive cu COVID-19 a unuia sau a unor membrii ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României (inclusiv membrii de familie), inclusiv din perspectiva asigurării continuităţii drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).
Alte măsuri
  • Pe durata stării de urgenţă, cursurile din toate unităţile şi instituţiile de învăţământ se suspendă.
  • Pe durata stării de urgenţă, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsuri pentru organizarea activităţii astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.
  • (1) Autorităţile şi instituţiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfăşurării optime a activităţii, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, urmărind cu prioritate asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire.
  • (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum şi ale celorlalte profesii.
  • (3) Organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după caz, sunt obligaţi să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a măsurilor prevăzute la alin.(1).
  • (1) La propunerea ministerelor şi autorităţilor publice locale, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, analizează şi face propuneri de folosire a unor resurse materiale şi umane în vederea sprijinirii populaţiei afectate, precum şi satisfacerii cererilor de produse şi servicii destinate nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, inclusiv prin scoaterea, în condiţiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.
  • (2) În aplicarea alin. (1), autorităţile împuternicite de lege pregătesc şi efectuează rechiziţii de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în scopul rezolvării problemelor materiale de orice natură şi asigurarea forţei de muncă.
  • În perioada stării de urgenţă, drepturile prevăzute la art. 35 alin. (2) – (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă fără a se ţine cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol şi fără a ţine cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al aceluiaşi articol.
  • (1) Instituţiile şi autorităţile publice, precum şi operatorii privaţi contribuie la campania de informare publică privind măsurile adoptate şi activităţile desfăşurate la nivel naţional.
  • (2) În situaţia propagării unor informaţii false în mass-media şi în mediul on-line cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire, instituţiile şi autorităţile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect şi obiectiv populaţia în acest context.
  • (3) Furnizorii de servicii de găzduire şi furnizorii de conţinut sunt obligaţi ca, la decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o reţea de comunicaţii electronice ori stocarea conţinutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conţinutul respectiv se promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire.
  • (4) În situaţia în care eliminarea la sursă a conţinutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice destinate publicului sunt obligaţi ca, la decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, să blocheze, imediat, accesul la respectivul conţinut şi să informeze utilizatorii.
  • (5) La decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conţinutul care promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire şi este transmis într-o reţea de comunicaţii electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicţia legislaţiei naţionale.
  • În perioada stării de urgenţă pot fi depăşite normele de dotare şi consum prevăzute de reglementările în vigoare, dacă această depăşire se datorează efectelor evoluţiei COVID-19 şi măsurilor de protecţie şi prevenire.
  • Pe perioada stării de urgenţă, termenele legale stabilite pentru soluţionarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informaţii de interes public, precum şi a petiţiilor se dublează.
  • Guvernul României efectuează, în regim de urgenţă, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.

ANP, decizii,măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2

Administrația Națională a Penitenciarelor transmite unităților din subordine adresa cu  urmatoarele măsuri,decizii.

  • Având în vedere evoluția dinamică a răspândirii virusului SARS-CoV-2, în conformitate cu art.9 din Hotărârea nr.8 din 09.03.2020 a Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, aprobată prin Hotărârea nr.6/9.03.2020 a Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență si pentru evitarea situațiilor de risc epidemiologic, începând cu data de 16.03.2020, 30% din personalul care lucrează în program de lucru normal (8/zi), cu excepția celor care fac parte din sectorul operativ, medical și intervenție psihosocială, va rămâne la domiciliu  în baza unei planificări aprobate de către directorul unității.
  • Personalul desemnat planificat, poate primi în intervalul de timp alocat programului de lucru al unității, sarcini profesionale care pot fi indeplinite  de la domiciliu.
  • De asemenea având în vedere reducerea numărului de persoane private de libertate prezentate la organele judiciare dar și încetarea activităților lucrative cu deținuți la punctele de lucru exterioare, prezența polițiștilor de penitenciare ce-și  desfășoară activitatea în sectorul operativ, se va limita strict la  personal planificat în serviciu precum și la cel necesar asigurării misiunilor exterioare.

ANP, plan de măsuri, instrucțiuni, pentru prevenirea îmbolnăvirii și răspândirii virusului Covid-19 în sistemul penitenciar

În contextul apariției în România a primelor cazuri de coronavirus, având în vedere obligațiile angajatorului cu privire la asigurarea securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, precum și informarea și instruirea lucrătorilor conform prevederilor art.6  și art. 7 din Legea nr. 319/2006- Legea securității și sănătății în muncă, Administrația Națională a Penitenciarelor, transmite la nivelul unităților,  Planul de măsuri, instrucțiuni, pentru prevenirea îmbolnăvirii și răspândirii virusului Covid-19 în rândul personalului și a persoanelor private de libertate. Planul de măsuri conține o serie de măsuri cu caracter preventiv, cu caracter informativ, de prevenție generală și măsuri igienico-sanitare.

Proiectul de Ordin al ministrului justiției privind prelungirea aplicării, în anul 2020, a Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare și a Ordinului ministrului justiției nr. 1.291/C/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei

În temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Ordin al ministrului justiției privind prelungirea aplicării, în anul 2020, a Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare și a Ordinului ministrului justiției nr. 1.291/C/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei.

Proiect de Ordin | Referat de aprobare

Propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr.17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

La mulți ani, de 8 Martie!

Cu ocazia Zilei de 8 Martie,            Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, transmite tuturor doamnelor și domnișoarelor, sănătate, fericire, mult noroc în viață și în activitatea profesională.

LA MULTI ANI !

Biroul executiv al Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

Ședință de lucru la ANP, cu organizațiile sindicale

 

Administrația Națională a Penitenciarelor invită în data de 05.03.2020, începând cu  ora 09.30, organizațiile sindicale reprezentative să  participe la ședința de lucru, având următoarea ordine de zi:

1. Analiza prevederilor proiectului instrucțiuni pentru aplicarea în mod unitar,  a Ordinului ministrului justiţiei nr. 482/C/2020, din 11 februarie 2020, privind stabilirea condițiilor de acordare în beneficiul polițiștilor de penitenciare a compensației lunare a chiriei, precum și a compensației lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței ;

2. Clarificări privind elementele de identitate vizuală a poliției penitenciare (însemnele heraldice,  divizia heraldică etc.)

3. Discutarea aspectelor de interes privind revizuirea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, ținând seama de modificările structurale care au apărut în organigrama Administrației Naționale a Penitenciarelor;

4. Analiza efectelor ce ar putea fi generată de adoptarea Hotărârii ICCJ nr. 51/ 2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău- Secția  a I-a civilă de contagios administrativ  și fiscal,  în Dosarul nr.947/110/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

5. Informare stadiu proiect OMJ privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere și de execuție vacante în poliția penitenciară;

6. Alte acte normative de interes.

 

 

La mulți ani de 1 Martie!

Ziua de 1 MARTIE ne oferă plăcutul  prilej să urăm tuturor doamnelor și domnisoarelor ca gingăsia și prospetimea primăverii să vă aducă fericire, iubire și multe împliniri.                      LA MULTI ANI!

Cu deosebită considerație,

Biroul Executiv al Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar