Arhive Fără categorie - Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

18 februarie 202620 februarie 2026

Incidentele de securitate continuă. De data aceasta cu implicarea directă a Directiei Prevenirea Criminalității și Terorismului, care face ce știe cel mai bine. Adică MIZERII. Sau cum să ai acces neîngrădit la aplicațiile informatice, cu prioritate la aplicația de personal(PHR)? Acest lucru nu l-ar fi putut face decât cu știința și aprobarea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor

La începutul lunii februarie 2026 am primit un mail, în care erau cuprinse mai multe informații legate de motivele pentru care doi ofiteri din cadrul Directiei Tehnologia Informatiei și Comunicațiilor și-au dat demisia din sistem. Acestea scoteau in evidență mai multe probleme, de la interacțiuni instituționale în cadrul acestei direcții conduse de Paul Vasile Chiorean, director imputernicit cu grave carențe profesionale, dar și interacțiuni interdepartamentalele ce scot în evidență grave încălcări ale prevederilor legale. Evidentă în acest sens este Nota prin care directorul DPCT, Elena Andreea Huică solicită DTIC, acces neîngrădit al structurii ce o conduce la toate aplicațiile informatice ale Sistemului Penitenciar.

Astfel mi-au atras în mod special atenția, informațiile despre intențiile parțial reușite ale Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului de a avea acces global, neîngrădit și fără nevoia de a primi aprobarea celor care conduc acest sistem, atât la nivel central cât și la nivelul unităților penitenciare, la aplicațiile informatice, cu interes deosebit pentru aplicația ce gestionează datele personalului din Sistemul Penitenciar, respectiv aplicația PHR. Redau mai jos partea care mi-a atras atenția și care demonstrează fară echivoc că acest lucru s-a intâmplat.

,, Una din cele mai aprinse discutii pe care am avut-o cu domnul director (n.FSSP -Paul Vasile Chiorean) a fost cea de acordare a drepturilor de admin global personalului IT din DPCT. In data de 06.11.2025, domnul director a dat dispozitie ca sa acordam drepturi de admin global colegilor in DPCT iar eu am cerut un mail sau o hartie prin care sa facem asta. Tot timpul m-am opus acordarii dreptului de admin global unui numar mare de persoane, avand in vedere principiile actuale ale securitatii cibernetice. Stiu ca voi fi criticat dur pentru asta insa niciodata acordarea de drepturi globale unei directii de control nu a fost o idee buna deoarece pot face ce dori in retea, inclusiv accesarea prin SMB sau RDP a oricarei statii de lucru sau server din domeniu, absolut oricare din ele. Mai simplu, pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri. Spun asta nu din prisma faptului ca sunt eu ala cel mai extraordinar admin si doar eu repar lucrurile, ci din prisma faptului ca nu se respecta niciun principiu de cybersecurity, iar trasabilitatea activitatii unui admin global este foarte greu de urmarit mai ales ca DC-urile au retentia log-urilor de maxim 15 minute. In urma discutiilor de pe whatsapp, domnul director m-a sunat si mi-a transmis “sa-mi caut alt loc de munca intrucat eu nu ma pliez cerintelor actuale si ii deranjez pe toti din cadrul DTIC”, adica eu derajez prin faptul ca am curajul sa ma opun deciziilor dansului si sa imi spun punctul de vedere. La scurt timp mi-a si transmis ca am marele noroc ca sunt mutat pe functie ca daca eram detasat sigur nu mai existam in ANP-DTIC, aviz persoanelor care vor veni detasati la DTIC, vor dori sa ramana aici dar in acelasi timp nu vor fi de acord cu seful si ce doreste el. Imi dau seama ca lupta asta a mea de a restrange drepturile de admin global a fost in zadar deoarece prin nota 800075 din 27.01.2026 de la DPCT s-a solicitat oficial ca adminii IT din DPCT sa detina admin fara restrictionari desi ei nu au facut nicio mentenanta a clusterelor, masinilor virtuale sau a serverelor de cand sunt eu aici. De precizat ca adminii IT de la DPCT au drepturi de admin global din perioada amintita anterior, adica din noiembrie, desi nu a existat niciun document oficial.”

Voi aprofunda mai mult pe informațiile ce țin de personal, deoarece aceste informații reprezintă TROFEUL SUPREM pentru DPCT și cei ce conduc această structură.Ținând cont de prevederile legale ce fac referire la Sistemul de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare (Sistem de evidență), respectiv art. 58 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare și în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal a fost aprobat OMJ 389/C/2020.

Acest ordin prevede printre altele, la articolul 2, că organizarea evidenței personalului din sistemul administrației penitenciare se realizează sub coordonarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și a directorilor unităților subordonate. Asta în strânsă concordanță cu prevederile articolului 1 , alin. (4) și (5) al Ordinului menționat, respectiv: (4) Personalul din cadrul structurilor de resurse umane din sistemul administrației penitenciare respectă măsurile tehnice și organizatorice implementate pentru asigurarea protecției, securității și confidențialității documentelor și informațiilor de personal pe care le gestionează împotriva accesului neautorizat și a incidentelor de pierdere sau distrugere a acestora, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a legislației privind informațiile clasificate. (5) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Iar articolul 12 din OMJ 389/C/2020 exprimă fără echivoc cine și în ce condiții are acces la informațiile din aplicația informatică de evidență a datelor pentru personalul din sistemul administrației penitenciare. DPCT nu este pe nicăieri, așa cum este de altfel normal să fie.

Și de aici urmează multe din întrebările ce ni le-am pus cu privire la existența și rolul DPCT după desfințarea SIPA în Sistemul Penitenciar, dar mai ales care este interesul DPCT de a controla tot ce mișcă în acest sistem?

Care este rolul DPCT în Sistemul Penitenciar, altul decat cel promovat la momentul desfințării SIPA(structură de informații desfințată tocmai ca urmare a modului în care obținea și folosea informații despre personalul din ministerul justiției și a tuturor structurilor din subordinea acestui minister), rol care ar fi trebuit să fie în totală opozitie cu modul în care funcționa SIPA?
De ce ar fi avut nevoie DPCT de acces necontrolat la informațiile despre tot, dar mai ales de acces la informațiile de personal?
Cum a putut DPCT să aibă acces neîngrădit la toate aplicațiile informatice din data de 6 noiembrie 2025, să încerce să se descarce de responsabilitate prin Nota 800075 din 27.01.2026 și nimeni să dispună vreo verificare sau să stabibească vreo responsabilitate în dreptul vreunuia dintre cei vinovați?
Știa directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, domnul Geo Bogdan Burcu despre acest lucru?
A sesizat directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la accesul fără aprobare a DPCT la toate aplicațiile informatice, în special aplicația PHR?
Puteau cei doi directori imputerniciti, Elena Andreea Huică, director DPCT și Paul Vasile Chiorean, director DTIC, să pună la cale acest extrem de grav incident de securitate informatică, fără aprobarea domnului Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor?
Cine este păpușarul și beneficiarul real al acestor informații ținând cont că de-a lungul timpului s-a dorit extinderea controlului datelor personale ale polițiștilor de penitenciare de către DPCT(vezi recentele modificări ale OMJ 160/C/2018 prin OMJ 305/C/2026, modificări care fără opoziția noastră puteau fi mult mai multe) și pentru ce le folosește?
Ce măsuri au fost dispuse cu privire la directorii imputerniciți ai DPCT și DTIC din momentul în care conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a luat cunoștință de Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT, făcută directorului imputernicit al DTIC, aprobată de acesta formal deoarece de facto accesul era acordat incă din 6 noiembrie 2025, fără a aduce la cunoștința(sau poate că da) celor cărora li se subordonează, așa cum se disculpă aceștia?
Ce masuri a dispus directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Geo Bogdan Burcu, șef nemijlocit al DPCT, dar și directorul general adjunct Ioana Mihaela Morar, coordonator al DTIC cu privire la ce informații a accesat DPCT in aceasta perioadă cât a avut acces neîngrădit la aplicațiile gestionate la nivelul sistemului penitenciar, dacă au dispus un control cu privire la aceste aspecte extrem de grave cu privire la acest incident grav de securitate informatică(mai grav chiar decât cel de la Tg-Jiu, de care au știut dar pe care au încercat să-l pună în cârca celor de la Tg-jiu), dacă au informat pe ministrul justiției, domnul Radu Marinescu, cu privire la acest grav incident de securitate?
Dacă potrivit celor afirmate in materialul primit, că ,,pot accesa si copia documente de oriunde din retea fara ca cineva sa vada asta exceptand cele 15 minute de retentie a log-urilor pe DC-uri”, avem garanția ca aceste informații nu pot fi accesate și copiate de oricine, fără să avem un control al celor care o fac și fără a putea să ne îndreptăm impotriva lor, dacă acest lucru îl fac cu încalcarea prevederilor legale?
Dacă ministrul justiției Radu Marinescu a avut cunoștință de acest lucru și dacă da, ce măsuri a dispus?

Vinovații principali în această situație sunt:

Elena Andreea Huica, director împuternicit al DPCT, care a solicitat accesul extins la aplicații, argumentele fiind de natură a intra în totala contradictie cu prevederile legale. Nota 800075 din 27.01.2026 a directorului împuternicit al DPCT demonstrează intenția și reaua credință cu privire la accesarea ilegală, în înțelegere și cu complicitatea lui Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a tuturor aplicațiilor informatice(încă din data de 6 noiembrie 2025) la care, nu avea legal, acces. În data de 02.02.2026 MIZERIA a ieșit la suprafață și bănuiesc că au renunțat la controlul aplicațiilor informatice(sper ca acest lucru să se fi întâmplat).
Paul Vasile Chiorean, director împuternicit al DTIC, a fost implicat în procesul de implementare a acestor accesări, acțiune din care rezultă o colaborare coordonată între direcții pentru a eluda restricțiile legale.
Geo Bogdan Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, care, conform informatiilor ce ne-au fost puse la dispoziție de cei de la DTIC, nu cred că nu avea cunoștință de aceste acțiuni. Considerăm că nici nu s-ar fi putut altfel, tinând cont de faptul că acesta coordonează DPCT, iar Paul Vasile Chiorean este promovat de acesta ca director DTIC, el fiind ofițer in cadrul structurii IT din Penitenciarul Rahova, cât domnul Burcu a fost directorul acestui penitenciar. Si dacă nu ar fi știut, având în vedere extrem de multele evenimente din ultima perioada, el trebuie să își asume responsabilitatea pentru noul scandal creat.

Conducătorii acestor structuri, dar și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu pot fi excluși de la responsabilitate, având în vedere că organizațiile subordonate lor au fost implicate în aceste acțiuni. Răspunsurile primite de la conducerea ANP, inclusiv de la Ioana Mihaela Morar, director general adjunct al ANP, care mi-a confirmat că DPCT a accesat aceste aplicații, dar strict pe o perioadă scurtă, sugerează o lipsă de claritate și o gestionare confuză a situației.

Concluzii. Contradicția evidenta cu OMJ 389/C/2020. Acest ordin stabilește reglementări stricte privind gestionarea datelor personale, interzicând accesul necontrolat la informații sensibile fără o justificare legală adecvată. Încercările DPCT de a obține acces complet la aplicația PHR sugerează o încălcare flagrantă a acestor reglementări. Aplicatia PHR joacă un rol crucial în gestionarea resurselor umane din sistemul penitenciar, cei care o gestionează având responsabilitatea de a centraliza și gestiona datele personale ale angajaților. Accesul direct la aceste informații poate avea implicații serioase, atât în ceea ce privește protecția datelor, cât și în cele legate de confidențialitate.

Expunerea acestor aspecte extrem de grave ca un strigăt de revoltă și demisia celor doi ofițeri din DTIC, reprezintă o reacție la ilegalitațile la care erau obligați să fie părtași. Acest gest exprimă până la urmă o neîncredere în conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, un semnal de alarmă ce dacă ar fi ignorat ar crea un sistem de nesiguranță a personalului care nu mai are încredere în reguli și în respectarea de catre cei care sunt pusi să protejeze aceste reguli, o fac.

Această acțiune, dacă nu este sancționată, ar putea avea implicații severe asupra integrității sistemului penitenciar. O conducere nesigură și lipsită de transparență conduce la ideea ca în sistem sunt structuri ce nu pot fi controlate, sau mai rau sunt folosite destructiv, în timp ce personalul va continua să-și pună intrebări în privința modului în care informațiile lor personale sunt gestionate. Credem că pentru a putea contracara acest lucru sunt necesare măsuri drastice.

Întregul context al accesului nejustificat la aplicațiile informatice din cadrul DPCT subliniază o problemă profundă în sistemul penitenciar românesc. Intențiile parțial reușite de a obține acces la informații sensibile ridică întrebări serioase despre respectarea legii și responsabilitatea conducerii. Este esențial ca autoritățile competente să intervină și să evalueze aceste acțiuni pentru a restabili încrederea în sistem și pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților. Transparența, responsabilitatea și respectarea legislației trebuie să prevaleze în cadrul instituților din sistemul penitenciar, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja integritatea personalului.

Domnule ministru Radu Marinescu, având în vedere că probabil nu ați fost informat cu privire la aceste aspecte de către DPCT(asta în condițiile în care ați modificat curând atribuțiile DPCT în sensul creșterii influenței acestei structuri în tot ce mișcă în sistemul penitenciar, deși v-am cerut să nu o faceți), luați-vă măsuri de protecție, că ăștia în loc să vă informeze cu privire la ce se întâmplă în Sistemul Penitenciar, ajung să vă dea pe tobogan de nu mai stiți nici dumneavoastră cine vă informează sau cine vă vinde.

11 februarie 202611 februarie 2026

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5 Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii: a) supunerea deplină față de lege; b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege; c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale; d) responsabilitate și imparțialitate; e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public; f) eficiență în utilizarea resurselor; g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

17 ianuarie 2026

Proiect OMJ muncă suplimentară

Administrația Națională a Penitenciarelor, transmite spre consultare organizațiilor sindicale reprezentative, proiectul de ordin al ministrului justiției pentru aprobarea condiţiilor şi procedurilor specifice pentru stabilirea şi plata majorării pentru munca suplimentară efectuată de poliţiştii de penitenciare, precum şi a activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept, cu rugămintea de a comunica, până la data de 19.01.2026, ora: 16:00, la adresa de e-mail: andrei.plesa@anp.gov.ro, propunerile şi observaţiile referitoare la acest proiect.

Poriectul de OMJ poate fi consultat aici👇

Proiect-OMJ-munca-suplimentara

Referat-OMJ-munca-suplimentara

50166

10 decembrie 2025

Scurt rezumat al întâlnirii de lucru ANP- organizațiile sindicale reprezentative

Azi 10 decembrie 2025, la sediul ANP, a avut loc sedința dintre organizațiile sindicale reprezentative, conducerea Anp și consilierul MJ dl. Ciungan Marius. Discuțiile s-au axat pe urmatoarea ordine de zi:

1. Situație buget 2026

La nivelul anului 2025 cheltuielile cu salariile sunt acoperite 100% iar în ceea ce priveste bugetul pentru anul 2026, cheltuieli de personal, solicitarea de buget a fost înaintat MJ, cu suplimentare de buget de aproximativ 220 milioane lei mai mult decat pentru anul 2025.
Cheltuielile pentru investitii (titlul II) rămân la acelaș nivel cu anul 2025.
Se dorește să se aplice pe bani veniți din fondurile europene, sume pentru achiziția de armanent, muniție, mijloace de protectie, etc.

2. Digitalizare sistem.

Anp doreste reducerea birocrației prin implementarea unor aplicații care să elimine mare parte a documentelor prevazute de OMJ 4800. Tot în acest sens colegii nostri de la Codlea și Slobozia, au discutat cu structura de IT din Anp, despre aplicația de pontaj și concedii în vederea eliminării problemelor generate de acestea.

3. Acordare sporuri la calculul pensiei

Sporul Hiv/Tbc la acest moment conform structurii DEA din Anp, nu ar trebui luat în calculul pensiei, lucru cu care noi nu suntem de acord, deoarece aceste sporuri sunt platite ca urmare ale unor norme stabilite pentru sistemul penitenciar și nu cum eronat invocă structura DEA din Anp, că ar fi stabilite pe baza salarizarii din MS. Acest lucru se aplică exclusiv personalului medical care a ales sa fie salarizat pe MS.

4. Acordare chirie

Solicitam (FSSP) acordarea chiriei conform unei metotologii general valabila la nivel de sistem de natură să elimine aplicarea arbitrară în funcție de percepția celui care e trimis să constate dacă sunt îndeplinite conditiile legale.

5. Modificări aduse OMJ 160/2018 prin care se dorește sporirea atribuțiilor lucrătorilor de DPCT în zona personalului altele decât cele prevăzute la momentul înfințării structurii și anume cele de combatere și prevenire a terorismului

Poziția (FSSP) organizațiilor sindicale a fost de respingere a promovării unui set de atribuții ce dau posibilitatea structurii de a monitoriza posibilele abatari disciplinare a politiștilor de penitenciar și a le sesiza conducerii unității în condițiile în care fiecare structură are în componență sa personal cu atribuții de îndrumare și control. Considerăm că aceste persoane ar trebui să fie permanent în mijlocul oamenilor și ei să fie cei care constată și sesizează eventualele încălcări.

6. Despre posibilele tăieri salariale

La acest moment nici MJ nici Anp nu pot garanta că drepturile salariale prevăzute în plata la 01 decembrie 2025, vor fii și la data de 01 ianuarie 2026.
Rămânem atenți la deciziile, măsurile pe care guvernul urmează să le ia în perioada următoare ( ex.OUG Trenulețu) pentru structura de apărare și vom acționa în consecință.

24 noiembrie 202524 noiembrie 2025

Refuzul muncii suplimentare – reacția FSSP-SNPP la declarațiile publice privind afectarea drepturilor salariale. Ministrul Radu Marinescu nu are o poziție cu privire la aceste declarații așa cum au avut ministrul sănătății si ministrul apararii.

Având in vedere declarațiile din spațiul public ale domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu privire la reducerea cu 10% a veniturilor salariale, in anul 2026, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP) alături de SNPP/PUBLISIND, reacționăm prin refuzul de a mai efectua munca suplimentară până când nu ni se garantează plata drepturilor salariale avute in plata in anul 2025.

Considerăm de asemenea periculoase și de natura a induce opiniei publice mesaje care nu corespund adevărului, acele declarații cu privire la necesitatea modificării legii 223/2015(Legea pensiilor militare) raportat la ce se întâmplă acum cu legea pensionarii magistraților, omițând cu interes să se comunice opiniei publice ca legea 223/2015 a fost modificată acum 2 ani in sensul in care se dorește aplicat la magistrați. Ce ni se pare regretabil este ,,muțenia” cu care tratează aceste declarații ministrul Justiției Radu Marinescu, având in vedere dificultățile cu care ne confruntăm ca urmare a lipsei de finanțare actuale, a lipsei personalului necesar eliminării celor aproximativ 1.500.000 de ore suplimentare efectuate, mai mult de jumătate necompensate si a celor aproximativ de 100.000 de zile de concediu neacordate, multe depășind chiar perioada des 18 luni in care ar trebui acordate. Asta raportat la declarațiile publice ale ministrului Sănătății sau ale ministrului Apărării Naționale, care au înțeles să scoată in evidență exact aceleași probleme ca cele evidențiate de noi. Protestăm de asemenea ca urmare a ceții ministeriale cu privire la o așa zisă reformă ce și-o închipuie unii care nu au călcat nicio dată prin vreun penitenciar sau dacă au făcut acest lucru nu mai încap site-urile de pozele lor.

14 noiembrie 2025

Reformarea Sistemului penitenciar între matematică clasică si matematica interesată

Pe zi ce trece apar in spațiul public tot felul de ,, argumente” ce apără așa zisa reformă a Sistemului penitenciar, susținută de o matematică cunoscută doar de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor si conducerea Ministerului Justiției , matematică ,,interesată” , aplicată in funcție de cine te recomandă, matematică care atunci când scazi in cazul majorității, adună in cazul celor orientați sau susținuți de vreun director general adjunct, director general sau chiar ministrul justiției . O matematică a celor ce profită, a celor ce au interesul propriului scaun, o matematica a timpurilor de acum.

Și spun asta citând din cel care la acest moment prevestește colapsul sistemului penitenciar, respectiv Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. „Nevoia acestui sistem arhitectural este de aproximativ 20000 de cadre, iar în prezent suntem 13314. Nu mai putem funcționa așa în anii următori și este necesară o reformă.”

Și cum încearcă sa o rezolve? Cum ,,minus” 7000 de posturi care lipsesc si care ar trebui sa asigure desfășurarea in condiții de siguranță a misiunilor, să elimine cele 1.200.000 de ore suplimentare și peste 100.000 de zile de concediu de odihna neefectuate, pot reduce deficitul cronic de personal prin așa zisa reformă,in condițiile in care noi nu putem ocupa prin concurs diferența până la 16.041? Asta in condițiile in care majoritatea celor aproximativ 2800 de posturi neocupate la momentul actual fac parte din categoria posturilor unice sau posturi din medical, deci imposibil de ocupat. Ori reforma așa cum o vedem noi se subsumează unor studii de impact, a unor analize ce țin de nevoile de personal ale Administrației Naționale a Penitenciarelor si a unităților subordonate, nu a intereselor celor care conduc vremelnic atât Ministerul Justiției cât și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Azi trebuia sa fie o ședință cu scopul de a reorganiza Administrația Națională a Penitenciarelor, ședință la care nu am mai participat ca urmare a lipsei analizelor de care vorbeam mai sus. Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor își justifica demersul pe niște rapoarte de activități al fiecăreia din structurile din Administrația Națională a Penitenciarelor, cerute de Serviciul de Audit Public Intern, in baza cărora a rezultat un Raport de audit, ce conține doar raportări seci de activități derulate si încheiate și nu întreaga paletă de activități derulate de aceste structuri, nefinalizate cu un raport de activitate din diferite cauze, ce de cele mai multe ori au ținut de deciziile impuse de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Raport de audit care a folosit un ROF de organizare si funcționare al ANP din 2018. Deci o adevarată ancorare in actualitatea mediului penitenciar.

Asta in timp ce în prezent, 47 de polițiști de penitenciare desfășoară activitatea pe perioada nedeterminată, in structurile Ministerului Justiției, fără a fi detașați așa cum prevăd normele legale de mobilitate a personalului din penitenciare, doar in baza unor dispozitii zilnice, in temeiul unui ordin de serviciu si plângem ca nu avem personal. Cât privește pe cei 47 de polististi de penitenciare, așa cum am spus directorului general, in ședința din 7 noiembrie 2025 desfășurată la ANP voi sesiza Curtea de Conturi, dar si structurile statului care pot întreba cum personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor si al unităților subordonate, desfășoară ,,activitate la negru” in interesul altei instituții a statului, respectiv Ministerul Justiției .

Deci aici suntem domnule ministru, cu o reforma interesată , in interesul altora nu a Sistemului Penitenciar. Si cu toate ca știți de aceste lucruri nu ați dispus nicio măsură.

11 octombrie 202511 octombrie 2025

Abuz amestecat cu interes. In urma protestului de la Centrul de detenție Craiova ministrul Radu Marinescu si DG Burcu înlătură si ultimii oamenii incomozi care scoteau in evidență hibele nebuniei numite reforma in sistemul penitenciar

Joi, 9 octombrie Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP), Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare(SNPP), organizații sindicale reprezentative la nivelul sistemului penitenciar si Sindicatul Polițiștilor de Penitenciare Craiova au participat la mitingul desfășurat la Centrul de detenție Craiova pentru a protesta împotriva subfinanțării cronice a sistemului penitenciar si a intenției ministrului Radu Marinescu si a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu de a DESFINȚA Centrul de detenție Craiova, cea mai importanta instituție penitenciară din Romania de custodiere a minorilor si tinerilor. Asta după ce am adus extrem de multe argumente cu privire la importanta Centrului, la pozitionarea lui într-un oraș extrem de mare, cu multiple oportunități din perspectiva reintegrării minorilor si tinerilor, precum si un acces extrem de facil din punct de vedere al opțiunilor de transport al aparținătorilor la persoanele custodiate. In plus stimabililor, instalați politic si vremelnic la conducerea ministerului justiției si al Administrației Naționale a Penitenciarelor, ați scos in evidență ca centrul custodia 146 de deținuți minori. Pai nu dumneavoastră domnule Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor faceți politica de echilibrare a efectivelor de deținuți in sistemul penitenciar? Nu ar fi trebuit mutați minorii si tinerii de la Tichilesti si tinerii de la Miercurea Ciuc la Centrul de detentie Craiova? Nu dumneavoastră domnule Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor trebuia sa realizați ca nevoia educațională a minorilor si tinerilor din sistem este asigurata mult mai bine de către Centrul de detenție Craiova decât orice alta unitate penitenciară din România.

Am fost peste 200 de participanți, dovada ca ne interesează soarta acestui Centru, implicit ce custodiaza, mai mult decât ar trebui sa intereseze pe cei care azi sunt puși sa conducă sistemul penitenciar, respectiv ministrul Radu Marinescu si a directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu.

Interes foarte mare al presei, fiind prezente toate posturile de știri naționale, care au transmis permanent pe parcursul celor doua ore si jumătate cât a durat mitingul. La un moment dat ne-a fost transmis de către reporterii prezenți ca ministrul justiției Radu Marinescu ar fi sunat in redacțiile de știri ale respectivelor posturi de televiziune si le-ar fi cerut sa nu mai transmită imagini de la Centrul de detenție Craiova, deoarece noi mințim si ca ce comunicam cu privire la subfinanțarea sistemului penitenciar si al intenției de a desfinta Centrul de detenție Craiova nu este adevărat.

Ar trebui sa va fie rușine domnule ministru Radu Marinescu deoarece nu sunteți la prima acțiune de acest fel. Poate va aduceți aminte ca in decembrie anul trecut, când prin ordonanța trenuleț ați fost de acord sa ne fie diminuate salariile cu 20%, ați spus si atunci ca si in 17 ianuarie la Mitingul din București ca nu este adevărat ce revendicam. Poate ne spuneți si acum cât v-ați zbătut pentru bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor si de ce a fost nevoie ca sa acoperiți ultimele doua luni de salarii pentru care nu aveați bani sa ne dați, cu banii de investiții in sistemul penitenciar.

V-am cerut domnule ministru Radu Marinescu, atât dumneavoastră cât si directorului general Geo Bogdan Burcu sa ne puneți la dispoziție documente din care sa rezulte impactul financiar, logistic si uman generat de mizeria de reforma cu care v-a împuiat capul directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu. Mai jos aveți un fragment al procesului-verbal al Comisiei mixte MJ-ANP-Organizatii sindicale reprezentative la nivelul Poliției penitenciare din data de 24 septembrie 2025 in care se dovedește ca Administrația Națională a Penitenciarelor nu avea un studiu de impact care să-l pună la dispoziția ministerului justiției, darmite sindicatelor

,, III. ORGANIZARE SISTEM PENITENCIAR

1. Reorganizarea poliției penitenciare/Comasări/restructurări, proiect HG/Punerea la dispoziție a impactului calculat, atât financiar cât și de resurse umane, defalcat pe tipuri de activități, privind reorganizarea sistemului penitenciar.

Dl Claudiu ROMÂNU a precizat că în acest moment ANP este în perioada de analiză a reorganizării sistemului penitenciar, că au avut loc discuții și cu reprezentanți ai organizațiilor sindicale și că în următoarele două săptămâni ANP poate prezenta o propunere de reorganizare a sistemului penitenciar. Dl Claudiu TEODORESCU a solicitat ANP ca, atunci când transmite MJ propunerea de reorganizare a sistemului penitenciar să o comunice și organizațiilor sindicale. De asemenea, dl TEODORESCU a propus ca peste o lună să fie organizată o nouă ședință a Comisiei mixte în care să fie dezbătută propunerea de reorganizare a sistemului penitenciar. Dl Claudiu ROMÂNU a precizat că pe 10 octombrie ANP va transmite propunerea de reorganizare a sistemului penitenciar.”

In data de 3 octombrie am fost puși in fața faptului împlinit fără a ne pune la dispoziție datele cerute inclusiv de catre ministerul justiției. Ați promis ca ne întâlnim sa va spunem cum sta de fapt situația încă de acum 3 luni de zile. Am venit la Tg-Ocna, la ceremonia de depunere a jurământului elevilor de la SNAPP Tg-Ocna, 1400 de km dus întors, mințindu-ne atât dumneavoastră cât si directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu, ca ne întâlnim acolo si discutam. Ați trimis pe domnul consilier Tiugan, care s-a arătat foarte deranjat de faptul ca nu i s-a dat onorul si ca i-am reproșat ca nu cu dumnealui trebuia sa ne întâlnim si ca modul in care a procedat ministrul Marinescu este lipsa de respect fata de organizațiile sindicale reprezentative in sistemul penitenciar care au fost întotdeauna dispuse la dialog.

Si drept rezolvare a nemulțumirilor personalului legate de comasare, de instabilitatea decizională a directorului general Geo Bogdan Burcu cu privire la soarta sistemului penitenciar, cu experimente fără fundament promovate la urechea ministrului justiției, ministrul justiției a decis, la propunerea domnului Burcu, sa demită pentru a face loc protejaților lor, pe cei care(putini, este adevărat) mai reușeau sa aducă cu picioarele pe pământ pe directorul general Burcu.

Cât despre amenințarea si interesul de a face tot ce va sta in putință domnule Marinescu si domnule Burcu pentru a ne elimina din fruntea organizațiilor sindicale ce le conducem vom vorbi într-un articol viitor. Tot atunci vom vorbi domnule Burcu si de incidentul de securitate informatica de care v-am informat de acum 3 săptămâni si n-ați încercat decât sa acoperiți orice urma. Ca si de achiziția de mașini(dube transport deținuți), care au prețuri de limuzine Mercedes, respectiv 110.000 de euro, când prețul standard al unei dubite IVECO este de aproximativ 48.000 de mii de euro. Sa înțeleg ca adaptarea acestora a costat 60.000 de euro? O adevarata reducere de cheltuieli. Apropo vedeți ca au ajuns deja cu probleme in unități, aprinzându-se tot felul de martori in bord, indicându-se șoferilor sa desfacă o bornă de la baterie ca își revin. Asta este epoca Marinescu-Burcu. Si doamne ferește ce o urma.

9 octombrie 20259 octombrie 2025

Reforma ministrului Radu Marinescu si a directorului general Geo Bogdan Burcu ingroapa sistemul penitenciar. Prima victima CD Craiova

În timp ce sistemul penitenciar se scufunda pe zi ce trece în mocirla ,, Reformei MARINESCU – BURCU”, facebookul a fost inundat cu poze cu cowboy pozați în GAZ-uri, cu un ministru care nu cred ca înțelege cum funcționează Sistemul penitenciar, cu directori care dau onorul cu 4 baionete, de se speriase si ministrul de ce se întâmplă. Nu au găsit gornist, dar o rezolva până la vizita următoare. Nu mai vorbesc de decizii ministeriale si nu numai, unde interesul promovărilor a devenit prioritate a sistemului. Decapitarea celor care nu convin,

numirea ,,nepoților”, a celor care deși nu au făcut nimic pentru sistemul penitenciar au primit o felie din tortul promovărilor, chiar dacǎ în timpul mandatului lor(pe la începutul acestui an) au fost descoperite încălcări grave ale prevederilor legale. Si nu s-a mai agitat DIP-ul, care a bbagat sub preș toată mizeria. Vezi situația Spitalului Dej, de care Direcția medicală din Administrația Națională a Penitenciarelor știa si acum directorul împuternicit al Direcției medicale, ANA MARIA CULAI este recompensată pentru închiderea ochilor cu funcția de director al Spitalului penitenciar Dej. Si nu numai.

Între timp, la solicitarea ministrului Marinescu, directorul general Bogdan Burcu a început ,,minunea” reorganizării sistemului penitenciar, combinând minciuna, cu omisiunea si interesul. Asta deși în comisia mixtă de dialog privind sistemul penitenciar de acum o săptămâna de la ministerul justiției i se ceruse să facă analiză, să ne pună la dispoziție rezultatele și după o luna, termen cerut de Administrația Națională a Penitenciarelor, să discutăm pe realități. O reorganizare fără fundament, fără studii de impact, cu costuri care erau infinit mai mari decât economiile rezultate din desfintarea unor funcții de conducere, lucru demonstrat doar din mici exemple oferite de organizațiile sindicale. Vineri, 3 octombrie, ne-am trezit ca deja ministrul vrea proiectul de HG cu privire la reorganizarea Sistemului penitenciar până luni, asta ne-a transmis directorul general Bogdan Burcu , când înțelegem că a și fost trimis. Tot atunci ni l-au arătat si nouă. Nu mai spunem că doreau sa facă o mizerie si mai mare, ce ar fi însemnat distrugerea definitiva a sistemului penitenciar. Atribuirea statutului de ordonator terțiar de credite unităților cu rol de coordonare regional, fapt ce ar fi determinat pierderii personalității juridice a tuturor celorlalte unități penitenciare. Deci consultare tip Marinescu-Burcu. Nu ne-ar mira, că ni s-a mai întâmplat . Dar încă nu ne dăm seama care este mincinosul!! Ministrul Radu Marinescu sau directorul general Bogdan Burcu???? După riposta federațiilor sindicale, nu mai vor 13 unități, cum era la început , ci doar 3 unități desfințate, că ăștia nu aveau nicio pilă la sultani. Cea mai mare prostie vor să o facă cu Centrul de detenție Craiova. Si încerc sa înțeleg, nelămurire exprimata si într-un articol anterior, cât întuneric să ai in minte ca să sacrifici o unitate cu o experinta extraordinara în custodierea minorilor si tinerilor de aproximativ 30 de ani, școlarizați si la nivel de liceu în acest Centru de detenție, cu oportunități diverse, plecând de la ușurință cu care aparținătorii ajungeau la ei, continuând cu oportunitățile educaționale ce le are Centrul de detenție Craiova si încheind cu multiplele oportunități de educație ce le poate oferi orașul Craiova, respectiv teatre, cinematografe, muzee, parcuri, etc. Asta în comparație cu soluția de mutare a minorilor si tinerilor la Tichilesti, o localitate la aproximativ 30 de km de Brăila, o ,,oază” de oportunități. Aiureli. Nimic. Doar in mintea ministrului Radu Marinescu, șoptite de directorul general Geo Bogdan Burcu, acest tandem formidabil al distrugerii sistemului penitenciar romanesc.

Deci domnule ministru Radu Marinescu, la ,,insistențele” directorului general Geo Bogdan Burcu, ați reușit să ne scoateți in strada. Pentru că ne mințiți, că deși ați promis analiză cu organizațiile sindicale v-ați fofilat, încercând sa ne păcăliți. Pregatiti-va de proteste, de refuz de muncă suplimentară, de refuzul a tot ce îndurăm ca să vă ținem scaunul cald, al dumneavoastră si al altora. Azi suntem la Centrul de detenție Craiova unde declanșăm șirul de proteste la nivel de sistem.

8 octombrie 20258 octombrie 2025

STOP REFORMELOR PRIN TĂIERE! MITING LA SEDIUL CENTRULUI DE DETENȚIE CRAIOVA JOI 9 OCTOMBRIE ora 9.30

COMUNICAT DE PRESĂ – STOP REFORMELOR PRIN TĂIERE! MITING LA SEDIUL CENTRULUI DE DETENȚIE CRAIOVA JOI 9 OCTOMBRIE ORA 9,30 STOP DESFIINȚĂRII CD CRAIOVA!

Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP), membra a Federatiei PUBLISIND si a Blocului National Sindical, împreună cu Federatia Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP), totalizând peste 8.000 de membri de sindicat – polițiști de penitenciare, declanșează acțiuni de protest contra reformelor de fațadă prin desființări de unități, eliminări de posturi și diminuări de drepturi, cu periclitarea principalelor misiuni ale Poliției Penitenciare ***

Joi 9 octombrie 2025 incepand cu ora 9,30, FSSP si SNPP protesteaza in fata Centrului de Detentie Craiova (str. Bariera Vâlcii, nr. 160A – mun. Craiova) pentru a salva unitatea inclusa intr-un plan de reorganizare stabilit de Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor fara un acord cu organizatiile sindicale. Planul include, intr-o prima etapa, pe langa CD Craiova, desfiintarea altor doua unitati – Penitenciarul Braila si Penitenciarul Spital Rahova. In perioada urmatoare MJ si ANP intentioneaza sa regionalizeze Politia Penitenciara prin desfiintarea majoritatii unitatilor astfel incat prin reducerea de cheltuieli, restul de buget aruncat penitenciarelor sa permita totusi functionarea sistemului.

Guvernul României a taiat 15% din bugetul Politiei Penitenciare pentru anul 2025 in contextul cresterii efectivelor de detinuti, a preturilor si implicit a cheltuielilor, fortand astfel o asa-zisa „reforma” prin care personalul trebuie sa suporte costurile cu extinderea capacitatii de detinere. Premierul Ilie Bolojan cere Ministrului Justitiei Radu Marinescu masuri de austeritate in penitenciare pentru diminuarea deficitului bugetar, dar in acelasi timp creste subventia bugetara pentru partidele politice ale caror campanii electorale penibile si populiste au impins Romania in dezastrul actual.

In timp ce Guvernul preseaza pentru extinderea capacitatii de detinere in scopul de a stopa sanctionarea Romaniei pentru conditiile de detentie neconforme (amenzi, prejudicii, penalitati, garantii), acelasi Guvern taie din buget blocand investitiile si impingand ordonatorii de credite sa taie de la personal pentru a combina reforma politica a lui Ilie Bolojan cu continuarea reformarii sistemului penitenciar conform normelor europene. Politistii de penitenciare trebuie sa cedeze unitati, posturi si drepturi, pentru ca investitiile in imbunatatirea conditiilor de detentie sa poate continua.

Cresterea progresiva a efectivelor de detinuti suprapusa pe extinderea capacitatii de detinere si scaderea galopanta a numarului de politisti de penitenciare (efectivele de agenti sunt la nivelul anului 2010) in contextul suspendarii concursurilor si pensionarilor masive, impune personalului existent un volum crescut de ore suplimentare si aparent justifica masuri haotice de comasare a unor unitati crescand presiunea pe salariatii care trebuie sa duca singuri in spate astfel de „reforme”. ***

Utilizand norme prevazute pentru societati comerciale, MJ si ANP decid fuziunea prin absorbtie a unitatilor penitenciare desfiintate, cu alte unitati, insa aceasta modalitate fara baza legala in sistemul public, are un impact negativ pe toate planurile:

• creste presiunea bugetara (coordonarea de la distanta a unor unitati impune costuri de transport ridicate care nu au fost analizate si calculate corect);

• creste deficitul de personal prin aplicarea prevederilor privind pensionarea anticipata la reorganizare; • scade gradul de siguranta al unitatilor care vor avea un management „la fara frecventa”;

• creste nivelul de pericol la care este expus personalul care va fi „tele-coordonat” din alte unitati;

• diminuează drepturi salariale si afecteaza cariera personalului de conducere, prin radierea unor posturi ocupate prin concurs;

• impune relocări de personal si reîncadrari forțate ale polițiștilor de penitenciare în alte localități, afectând stabilitatea familiilor;

• dezechilibrarea standardelor de personal atat intre unitati cat si intre structuri/sectoare

• pierderea expertizei profesionale a personalului specializat pe minori și tineri;

• posibil impact negativ in plan disciplinar si al integritatii;

Un pas înapoi pentru reintegrarea socială a tinerilor sancționați de instanțele judecătorești. Centrul de Detenție Craiova are o misiune distinctă și sensibilă, axată pe reeducarea și reintegrarea socială a minorilor și tinerilor aflați în executarea măsurilor privative de libertate. Prin desființarea acestei instituții, statul român riscă încălcarea standardelor internaționale privind tratamentul minorilor și tinerilor privați de libertate și compromiterea rezultatelor obținute până în prezent. Transferarea acestora la CD Tichilești, o localitate la aproximativ 30 de kilometri de o localitate urbana(localitatea Braila), lipsita de orice mijloc de educatie comunitar(teatre, cinematografe, muzee, parcuri) atat de necesar pentru reintegrarea minorilor si tinerilor face din decizia ministrului justitiei Radu Marinescu, de a muta minorii si tinerii institutionalizati in Centru de detentie Craiova, la Centrul de detentie Tichilești un pas imens spre distrugerea sistemului penitenciar din Romania.

Cerem Ministrului Justitiei suspendarea imediata a oricarui demers in vederea reorganizarii prin desfiintare de unitati, respectarea promisiunii de intalnire si dezbatere cu sindicatele, prezentarea unei analize de impact pe baza careia sa aiba loc o consultare reala a partenerilor sociali inainte de adoptarea oricaror masuri de reformare a sistemului penitenciar.

Noi, POLITISTII DE PENITENCIARE, meritam un minim de respect cel putin pentru cele 1,5 milioane de ore suplimentare de munca realizate intr-un singur an, 90% dintre acestea fiind prestate de cei doar 5.000 de salariati care lucreaza in schimburi operative, asigurand paza si supravegherea a 26.000 de detinuti! Daca un sistem declarat sigur, din structura de aparare nationala, devine nefunctional prin simplul refuz al muncii suplimentare, atunci Guvernul Romaniei trebuie sa inteleaga cat de important este sa asigure salariatilor din acest sistem, daca nu resursele minime necesare, atunci cel putin un minim respect!

Stefan TEOROC, presedinte SNPP Mobil: 0720 049 435 www.snpp.ro

Florin SCHIOPU, presedinte FSSP Mobil: 0728 222 860 www.fssp.ro

4 octombrie 20254 octombrie 2025

Informare întâlnire ANP – organizațiile sindicale reprezentative

Vineri 03 octombrie 2025, la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor trebuia să aibe loc ședința de acordate a majorării de până la 50% pentru lucrări de excepție pentru personalul din competența ANP.

În timp ce asteptam ora 11,00, am fost anunțați de către dl. director general al ANP că trebuie sa meargă urgent la Ministerul Justiției.

Discuțiile au fost ruate la ora 14.00, analiza acordării majorărilor de până la 50% nu a mai fost discutate fiind amânate pentru data de 06.10.2026, în schimb directorul general al A.N.P ne-a anunțat că a fost la Ministerul Justiției iar ministrul justiției i-a cerut ca până luni să vina cu un proiect de HG privind comasarea unităților penitenciare, Centrul de Detenție Craiova cu Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Brăila cu Penitenciarul Galați si Penitenciarul Spital Rahova cu Penitenciarul Spital Jilava.

Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar nu a fost de acord cu această propunere, cerându-i directorul general al ANP să ii transmită ministrului justiției așa cum a promis în cadrul Comisiei mixte de dialog privind sistemul penitenciar, să avem o întrevedere în care sa ne pună la dispoziție documente cu privire la impact, rămânând să stabilim ulterior ce soluție avem la îndemână.

În acel moment directorul general al ANP ne-a comunicat că de fapt ministrul justiției vrea până luni proiectul de HG cu privirea la comasare, mai mult, dorindu-și introducerea în textul de HG regionalizarea sistemul poliției penitenciare, transformând penitenciarele cu rol regional în ordonatori terțiar de credite.

În acel moment am întrebat cum va arata schema de personal a unui penitenciar care nu are rol de coordonare iar acesta ne-a transmis că își va păstra același nivel de comandă cu toate funcțiile prevazute în stat.

I-am transmis că acest lucru (regionalizarea) nu se poate întâmpla fără ca unitățile să nu își piardă personalitatea juridică, inițial a încercat sa ne păcălească ulterior recunoscând că așa va fi.

I-am transmis directorului general că refuzam orice formă de dialog dacă suntem puși în fața faptului împlinit si că din acel moment noi ne retragem de la orice negocieri până cand ministrul justiţiei și Anp nu își va respecta cuvântul dat.

Ulterior am cerut să ne comunice care sunt reducerile de cheltuieli care vor fi obținute în cazul comasări celor trei unității penitenciare, i-am mai adus la cunoștință si faptul că unitățile pentru care sa hotărât comasarea nu se subscriu motivării demersului, în sensul că deficitul de personal din Penitenciarul Craiova nu există, statul de funcții al Penitenciarului Craiova fiind full, iar surplusul ce va rezulta prin comasarea Cenrului de Detenție Craiova nu va putea fii înghițit de Penitenciarul Craiova. De aici și concluzia că demersul este unul de imagine si nu produce decât efecte negative în sistem.

ANP și-a propus ca, 25% din posturile din ANP să treacă la unități – din 492 / 123 merg în unități
SPEDT 45 posturi merge la Jilava. Celelalte până la 123 inclusiv detașați la MJ – 30 – se muta.
ANP păstrează 369 posturi
Regionalizarea – ulterior

Directorul general al ANP propune :

– Luni sa încheiem un memorandum – până la definitivarea reformei

– directorii să poată utiliza personal din administrativ în operativ pentru diminuarea numărului de ore suplimentare și pentru creșterea veniturilor.

– până la finalizarea unui proiect de regionalizare fără presiune de termen limita, sindicatele să accepte ca administrativul să lucreze în operativ în schimb .

Am încheiat prim ai transmite că nu vom fi niciodată de acord cu acest mod în care au pus problema și că dacă se va continua acest demers noi începând de luni vom refuza munca suplimentară si vom ieși în stradă.