Categorie: Sistem penitenciar

Publicat pe

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

 

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de  orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

  • 31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
  • Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
  • Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
  • Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
  • Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv  tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
  • Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență  în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează  apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general  adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

  1. Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
  2. Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
  3. Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
  4. Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
  5. Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5                                                                                                                           Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:                                                                 a) supunerea deplină față de lege;                                                                 b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;                                                                                                        c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;    d) responsabilitate și imparțialitate;                                                               e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;                         f) eficiență în utilizarea resurselor;                                                                          g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

Publicat pe

Refuzul muncii suplimentare – reacția FSSP-SNPP la declarațiile publice privind afectarea drepturilor salariale. Ministrul Radu Marinescu nu are o poziție cu privire la aceste declarații așa cum au avut ministrul sănătății si ministrul apararii.

Având in vedere declarațiile din spațiul public ale domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu privire la reducerea cu 10% a veniturilor salariale, in anul 2026, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP) alături de SNPP/PUBLISIND, reacționăm prin refuzul de a mai efectua munca suplimentară până când nu ni se garantează plata drepturilor salariale avute in plata in anul 2025.

Considerăm de asemenea periculoase și de natura a induce opiniei publice mesaje care nu corespund adevărului, acele declarații cu privire la necesitatea  modificării legii 223/2015(Legea pensiilor militare) raportat la ce se întâmplă acum cu legea pensionarii magistraților, omițând cu interes  să se comunice opiniei publice ca legea 223/2015 a fost modificată acum 2 ani in sensul in care se dorește aplicat la magistrați. Ce ni se pare regretabil este ,,muțenia” cu care tratează aceste declarații ministrul Justiției Radu Marinescu, având in vedere dificultățile cu care ne confruntăm ca urmare a lipsei de finanțare actuale, a lipsei personalului necesar eliminării celor aproximativ 1.500.000 de  ore suplimentare efectuate, mai mult de jumătate necompensate si a celor aproximativ de 100.000 de zile de concediu neacordate, multe depășind chiar perioada des 18 luni in care ar trebui acordate. Asta raportat la declarațiile publice ale ministrului Sănătății sau ale ministrului Apărării Naționale, care au înțeles să scoată in evidență exact aceleași probleme ca cele evidențiate de noi. Protestăm de asemenea ca urmare a ceții ministeriale cu privire la o așa zisă reformă ce și-o închipuie unii care nu au călcat nicio dată prin vreun penitenciar sau dacă au făcut acest lucru nu mai încap site-urile de pozele lor.

Publicat pe

Reformarea Sistemului penitenciar între matematică clasică si matematica interesată

Pe zi ce trece apar in spațiul public tot felul de ,, argumente” ce apără așa zisa reformă a Sistemului penitenciar, susținută de o matematică cunoscută doar de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor si conducerea Ministerului Justiției , matematică ,,interesată” , aplicată in funcție de cine te recomandă, matematică care atunci când scazi in cazul majorității, adună in cazul celor orientați sau susținuți de vreun director general adjunct, director general sau chiar ministrul justiției . O matematică a celor ce profită, a celor ce au interesul propriului scaun, o matematica a timpurilor de acum.

Și spun asta citând din cel care la acest moment prevestește colapsul sistemului penitenciar, respectiv Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. „Nevoia acestui sistem arhitectural este de aproximativ 20000 de cadre, iar în prezent suntem 13314. Nu mai putem funcționa așa în anii următori și este necesară o reformă.”  

Și cum încearcă sa o rezolve? Cum ,,minus” 7000 de posturi care lipsesc si care ar trebui sa asigure desfășurarea in condiții de siguranță a misiunilor, să elimine cele 1.200.000 de ore suplimentare și peste 100.000 de zile de concediu de odihna neefectuate, pot reduce deficitul cronic de personal prin așa zisa reformă,in condițiile in care noi nu putem ocupa prin concurs diferența până la 16.041? Asta in condițiile in care majoritatea celor aproximativ 2800 de posturi neocupate la momentul actual fac parte din categoria posturilor unice sau posturi din medical, deci imposibil de ocupat. Ori reforma așa cum o vedem noi se subsumează unor studii de impact, a unor analize ce țin de nevoile de personal ale Administrației Naționale a Penitenciarelor si a unităților subordonate, nu a intereselor celor care conduc vremelnic atât Ministerul Justiției cât  și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Azi trebuia sa fie o ședință cu scopul de a reorganiza Administrația Națională a Penitenciarelor, ședință la care nu am mai participat ca urmare a lipsei analizelor de care vorbeam mai sus. Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor își justifica demersul pe niște rapoarte de activități al fiecăreia din structurile din Administrația Națională a Penitenciarelor,  cerute de  Serviciul de Audit Public Intern, in  baza cărora a rezultat un Raport de audit, ce conține doar raportări seci de activități derulate si încheiate și nu întreaga paletă de  activități derulate de aceste structuri, nefinalizate cu un raport de activitate din diferite cauze, ce de cele mai multe ori au ținut de deciziile impuse de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor.  Raport de audit care a folosit un ROF de organizare si funcționare al ANP din 2018. Deci o adevarată ancorare in actualitatea mediului penitenciar.

Asta in timp ce în prezent, 47 de polițiști de penitenciare desfășoară activitatea pe perioada nedeterminată, in structurile Ministerului Justiției, fără a fi detașați așa cum prevăd normele legale de mobilitate a personalului din penitenciare, doar in baza unor dispozitii zilnice, in temeiul unui ordin de serviciu si plângem ca nu avem personal. Cât privește pe cei 47 de polististi de penitenciare, așa cum am spus directorului general, in ședința din 7 noiembrie 2025 desfășurată la ANP voi sesiza Curtea de Conturi, dar si structurile statului care pot întreba cum personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor si al unităților subordonate, desfășoară ,,activitate la negru” in interesul altei instituții a statului, respectiv Ministerul Justiției .

Deci aici suntem domnule ministru, cu o reforma interesată , in interesul altora nu a Sistemului Penitenciar. Si cu toate ca știți de aceste lucruri nu ați dispus nicio măsură.

 

Publicat pe

Muncă la negru in Ministerul Justiției!!! Girată de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, plătită de Sistemul penitenciar….

In timp ce Sistemul penitenciar din România se chinuie din greu să strângă cureaua pentru a putea plăti salariile polițiștilor de penitenciare, Ministerul Justiției încurajează munca la negru prin folosirea a 48 de polițiști de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor(ANP)  și unitățile subordonate pentru a presta activitate în Ministerul Justiției pentru bunul mers al ministerului . SAU O FI SI INTERES. ,, NEPOȚI”, ,,NEPOATE”…

Din păcate, încălcând legea si cu buna stință a celor care au emis acele ordine. Deoarece nu există temei legal pentru munca prin Ordin de serviciu, dispusă din ordinul oricărui angajator, indiferent de solicitant. Chiar el si superior.

De aceasta situație am aflat întâmplător, la ultima Comisie mixtă de dialog când se discuta inclusiv de intenția de a se reorganiza și posturile din minister. Am comunicat celor prezenți ca aceasta este o forma de a eluda prevederile legale cu privire la munca,  sens in care am cerut Administrației Naționale a Penitenciarelor situația cu polițiștii de penitenciar care își desfășoară activitatea in Ministerul Justitiției, fără forme legale de a muncii  și  am primit răspuns ca un număr de 48 de polițiști de penitenciare, ofițeri si agenți din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate prestează in folosul ministerului fără ca această muncă să fie acoperită de vreo prevedere legală. Și când vorbesc de muncă, din informațiile ce mi-au parvenit, vorbesc de desfășurarea activității permanent in sediul ministerului din strada Apolodor, nr. 17, sector 5,  București, de cel puțin un an de zile(daca nu chiar mai mult), fără întrerupere, pe baza unui ordin de serviciu, a celor 48 de ofițeri si agenți de penitenciare.

Sclavii poliției penitenciare pe plantația MINISTERULUI JUSTITIEI…..

Or fi fost mai mulți, dar la acest moment acest număr mi-a fost comunicat. Asta in timp ce polițiștii de penitenciare din sistemul penitenciar au deja efectuate aproximativ 1.200.000 de ore suplimentare si peste 80 de mii de zile devin concediu de odihnă neefectuate.

Știți raportul Curții de Conturi a României când a fost vorba de plata salariilor polițiștilor de penitenciare care își desfășurau activitatea prin delegare la Ministerul Justiției? Atunci Curtea de Conturi a exprimat ca Administrația Națională a Penitenciarelor a încălcat legea deoarece prin delegare a personalului la Ministerul Justiției nu rezulta interesul ANP in activitățile desfășurate de polițiștii de penitenciare la MJ si pe cale de consecință era ilegală delegarea.

Si ca să înțelegeți ce înseamnă Ordinul de serviciu, acesta reprezintă un document oficial care însoțește personalul care desfășoară o misiune, oferă instrucțiuni sau sarcini precise angajaților raportat la atributiile din fisa postului și stabilește clar responsabilitățile, dar nu implică modificări de statut sau de loc de muncă. Este in legătură cu o misiune a unui polițist de penitenciare care are legătură cu activitatea instituției ce îl emite, având o limitare in timp si un scop clar definit, ce implica strict atribuții din fisa postului a celui plecat in misiune și care iși desfășoară activitatea numai in și pentru instituția pe al carui stat se află si care ii platește salariul.

De ce spun că munca prin Ordin de serviciu prestată în beneficiul Ministerului Justiției este ilegală, considerând-o muncă la negru, desfășurată chiar la ministerul care se asigura de avizul de legalitate a actelor normative,  deoarece singura formă în care polițiștii de penitenciare pot presta munca la alt ordonator cu personalitate juridică distinctă este prin detașarea acestora la o unitate din sistem sau la o entitate  juridică cu rol de coordonare, așa cum este Administrația Națională a Penitenciarelor sau Ministerul Justiției.  Si îmi susțin afirmațiile atât cu prevederile legale care stau la baza funcționării Poliția penitenciară, respectiv Statutul polițistului de penitenciare(legea 145/2019, cât si prevederile legale privind legislația muncii, in speță Codul muncii(legea 53/2003, ale căror prevederi ni se aplica in cazul nereglementarii precise a relațiilor de munca prin Statut.

Prin aceasta eludare a prevederilor legale, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate plătesc aproximativ 800.000 de lei lunar, personalului care desfășoară fără temei legal a unor misiuni care sunt de fapt prestare de munca in regim permanent la Ministerul Justiției(MJ). In fapt, vreo 10.000.000 plătiți ilegal, anual,  în beneficiul ministerului în dauna  Sistemului penitenciar.

Raspuns munca MJ Ordin de serviciu

Domnule Radu Marinescu, având în vedere că dispozițiile de a presta activitate permanentă la Ministerul Justiției, prin Ordin de serviciu sunt ilegale, va rog să dispuneți măsurile necesare pentru revenirea la prevederile legale si să luați măsurile legale cu cei care au dispus ca personalul din subordine sa efectueze munca la Ministerul Justiției fără un temei legal. Să dispuneți măsuri de returnare a sumelor de bani plătite de Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate pentru ca polițiști de penitenciare să desfășoare activitate permanentă la Ministerul justiției și să sesizați Curtea de conturi a României cu privire la această încălcare a prevederilor legale, pentru ca oricum o vom sesiza noi. Si ITM-ul care nu cred ca va mai inchode ochii la acest lucru.

Va rog sa o faceți in situația in care nu ați știut de acest lucru. In caz ca ați știut atunci este foarte grav…

 

Publicat pe

Veșnica minciuna ministerială ….

Miercuri, primeam un mesaj de la șeful corpului de control al ministrului justiției, in care acesta mă anunța ca domnul ministru Radu Marinescu dorește sa se intalneacă cu mine, luni 27 octombrie, urmând ca in cursul zilei de vineri 24 octombrie să-mi comunice detalii despre ora la care ar trebui sa ne întâlnim si care ar fi subiectele de discutat. Nu s-a întâmplat. Motivele le știe domnul ministru. Probabil tot agenda, care-l împiedică sa se întâlnească cu noi de vreo 4 luni de zile. Sau de vină o fi  mitingul de joi???

Am crezut ca o sa ne întâlnim joi, dar a ales sa o trimită la discuțiile cu reprezentanții celor aproximativ  1000 de polițiști de penitenciare prezenți la miting, pe doamna Momeu însoțită de doi consilieri, același domn Tiugan și încă un domn. Discuția a fost scurta, având in vedere faptul că doamna Momeu, la solicitarea noastră de a discuta cu domnul ministru, a ales sa ne comunice că ar trebui să fim mai respectuoși, arătând mai mult respect funcției de demnitate publică. I-am explicat că și funcția de demnitate publică ar trebui sa arate la fel de mult respect celor din stradă, dacă nu mai mult,  care sunt tributari deciziilor dezastruoase luate de reprezentanții politici ce conduc destinul Poliției penitenciare. Am părăsit sala solicitând  ca discuțiile de acum înainte sa le purtam numai cu ministrul justiției.

Deci domnule ministru, încă o dată dovediți că nu vă interesează decât pozele. Dar ne-am obișnuit deja cu asta…

Publicat pe

În loc să discutăm, ați ales să ne blamați!!! De azi suntem în stradă…

 

Așa cum vă anunțam încă de la Comisia mixtă din data de 24 septembrie 2025 lipsa unui dialog real in ce privește viitorul Sistemului penitenciar, iar acțiunile  ministrului justiției Radu Marinescu si a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu au dovedit acest lucru, suntem nevoiți să ieșim din nou în stradă.

Protestam impotriva desfiintarii, fara a avea la bază analize temeinice, a unor unitati ale Politiei Penitenciare, sub masca unor pretinse reforme care in realitate impacteaza negativ bugetul de stat si vulnerabilizeaza misiunile principale ale sistemului penitenciar. Protestam si împotriva indolenței cu care ministrul justiției tratează cazurile de hărțuire apărute in mass-media.
De azi suntem din nou in stradă domnilor până veți pricepe ca nu ne jucam.
Publicat pe

E greu să fii asumat ca și conducător!!! Foarte ușor este să dai vina pe alții….

Domnule director general, așa cum v-am mai spus sunteți in eroare. Nu sunt teaca niciunei săbii!! Și vă spuneam acest lucru încă de la începutul acestui mandat. Așa cum am spus de-a lungul timpului tuturor directorilor generali cu care am interacționat. Nu funcționez așa. Si dovedesc prin acțiunile mele si ale Federației pe care o conduc.

Ca atunci când singur, la Comisia juridică din Senat(comisie raportoare), am întors pentru dezbatere proiectul legii 145/2019. Eram singur, un plutonier adjutant, tocmai atunci când se discuta despre cea mai importanta lege ce guvernează acum soarta personalului unui sistem. Nu a fost MJ, nu a fost ANP, nu a fost nimeni in afara de un plutonier adjutant. Atunci mi-au dat lacrimile. Martora este doamna senator Pauliuc. Statutul polițistului de penitenciare s-a întors pentru a fi rediscutat. A ieșit pana la urma, cu bune cu rele.

Ca anul trecut când spuneam tuturor ca ordonanța trenuleț va lasă oamenii fără bani. Am fost singurii(Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar)care in decembrie 2024 refuzam munca suplimentară, ieșeam in fata penitenciarelor, protestam pentru a ne proteja drepturile. Nici Ministerul Justiției, nici Administrația Națională a Penitenciarelor, si nimeni altcineva care acum crede ca are dreptul sa judece.

V-am spus de multe ori, atât in privat cât si in cadrul Consiliilor de conducere de la Administrația Națională a Penitenciarelor sau întâlniri ale comenzii acesteia cu organizațiile sindicale ca aveti o mare responsabilitate într-un sistem care nu se mai raportează la valori, la reguli, la respect. Ati ales sa încurajați interesul, profitorii, ambitiosii.

V-am spus despre faptul ca acțiunea de reforma nu este ce trebuie acum unui sistem care este bolnav, slab ,,hrănit”, letargic, fără conducători, cu interese atât din interior cât si din afara lui si ma gândesc printre alții la ministerul justiției. V-am spus de la început sa ne puneți la dispoziție impact a tot ce înseamnă reforma. Ați ales sa trăim într-o amețire continuă, în care ANP se făcea că face si noi ar fi trebuit sa înghițim. Dovadă că la început vorbeați de comasarea a 13 penitenciare, acum mai vorbim doar de ,,prostii” de la CD Craiova, singurul Centru specializat in a custodia minori si tineri, cu rezultate foarte bune, aflat într-o locație perfecta pentru acest lucru. Sunt singurii deoarece, pentru ei nu a intervenit decât o directoare pe care o știu si o respect(nu perfecta)si polițiștii de penitenciare din acel Centru care nu aveau proptele necesare pentru a-și susține supraviețuirea. Poate doar nebunia unuia care crezând ca ieșind in strada ar putea atrage atenția distrugerii unui Centru care reprezenta pentru cei de la CD Craiova, orice altceva decât interesul celor care au ales să-l distrugă. Si am ieșit in stradă. Ați ales să-l  legați  de nemulțumirile personale ale dumneavoastră si ale unui ministru preocupat de propriile poze.

Am gândit ca toți gorniștii politici care țipă interesați despre soarta copiilor din penitenciare vor înțelege strigătul celor de la CD Craiova. Totul nu este decât mizerie. Acum ințeleg ca argumentele celor de la Brăila stau si ele in picioare, deci vor rămâne si ei penitenciar. Ați ales sa murdăriți demersul celor de la CD Craiova, de care știați din 3 octombrie, cu justificări mizerabile pentru a demite un director si a înlătură un director general adjunct pentru nu știu ce interese. Nu cunosc in detaliu ce a făcut Cristina Teoroc, am avut si o disputa cruntă cu ea când discutam de standardizarea statului de la Jilavă, nu fac parte din tagma lăudătorilor, dar daca totul era așa mizerabil de ce ii plimbați pe toți pe la Jilava si nu ii duceați la Rahova?

V-am mai spus. Nu funcționăm după aceleași principii. Poate fondul a fost bun, dar ați ales sa fiți manipulat. Mi-e dor de domnul general Băla, de domnul Stancovici, de domnul Dobrica, de colonelul Movila si colonelul Martiniuc(,,teroristii sistemului” dar care știau carte cât tot aparatul central) de colonelul Vizitiu, comandantul meu colonelul Bica, distrus tot de prieteni si de mulți altii, care mai sunt sau nu. Erau mult mai responsabili si țineau la acest sistem.

Acum încercați să vă victimizați mutând responsabilitățile asumate sau nu, precum si acest război pe umerii mei. Eu port doar războiul celor care ii reprezint. Daca a te opune imposturii, minciunii, interesului se numește război, atunci asta este. Nu v-am cerut niciodată sa numiți directori, sa acordați beneficii unora sau altora, mi-am pus in cap un sistem întreg când m-am opus exceptionalelor acordate de mântuială si care creau comisari șefi la 30 de ani, după nici 10 ani in sistem si multe altele. Deci încă o data domnule director general Geo Bogdan Burcu, trist este ca dumneavoastră  ați intrat in mocirlă. Eu v-am atras atenția.

M-ati făcut mincinos atât dumneavoastră cât si onorabilul ministru al justiției mai alaltăieri când am ieșit si am spus presei despre deficiențele majore ale aplicației informatizate, deși știați de o luna jumătate si nu ați dispus nicio măsură pentru a fi verificată aplicația in sistem si sa fie pusă in acord cu dosarele deținuților. Ba mint . Ați făcut-o in data de 15 octombrie. După circul mediatic sau cum îl numiti. Acum ii amenitati pe cei de la Tg-Jiu si nu numai, deși ei va raportaseră încă de la începutul lui septembrie, atunci când am făcut-o si eu. Cât despre mitingul ce urmează, nu este pentru a doborî vreo statuie a vreunui vizionar, ca este el de la Administrația Națională a Penitenciarelor sau de la ministerul Justiției, ci pentru ca Sistemul penitenciar a ajuns la cel mai de jos nivel de când activez in el si daca îl electrocutați moare. Am ajuns scheletul Sistemului de apărare si ordine publica și măcar pentru acest lucru ar trebui sa va simțiți vinovat..Așa arata acum ANP si unitatile din subordine….Este ușor sa mutați focusul despre ce spun in zona unei înțelegeri cu Ștefan Teoroc. De-a lungul timpului ne-au despărțit multe lucruri. Respect insa faptul ca poate judeca analitic. Eu judec de multe ori cu inima. Faptul ca avem un demers comun legat de faptul ca sistemul se scufunda prin subfinanțare nu poate justifica o alăturare interesată. Poate postarea pare patetică, dar  așa funcționez. Aceasta este realitatea unui sistem care a decăzut extrem de mult. Tocmai datorită multora dintre cei care îl conduc. Ar mai fi multe de spus. Mă opresc aici, Deocamdată…

Cu respect, plutonier adjutant șef(R) Șchiopu Petre Florin             Președinte al Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar

Publicat pe

Continuam solicitarile prin care cerem sa ne fie puse la dispoziție informații de natura a ne face o idee raportat la intenția Administrației Naționale a Penitenciarelor de a restructura structura centrala a instituției

Pe fondul tăcerii mai mult decât suspecte a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu cu privire la intenția de restructurare a structurii centrale a Administrației Naționale a Penitenciarelor si mai ales a faptului ca acesta refuza într-un mod inexplicabil de a ne pune la dispoziție informații cu privire la această intenție, revenim si solicitam public Raportul misiunii de audit a Serviciului audit din Administrația Națională a Penitenciarelor  cu privire la structurile din ANP-Structura centrala si rezultatul concret al acestei misiuni de audit efectuata in acest an pentru fiecare structura componenta a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Mai jos solicitarea Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar: Solicitare rezultate misiune de audit Structura Centrala ANP

Publicat pe

O noua runda de discuții cu Administrația Națională a Penitenciarelor pe tema reorganizării si nu numai…

A doua întâlnire a organizațiilor sindicale reprezentative cu conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor pe tema propusei reforme a sistemului penitenciar a întrat din nou in impas. Si asta pentru că nici la acest moment nu avem o forma a ceea ce își dorește Administrația cu privire la reorganizarea Sistemului penitenciar, bazată pe un impact financiar si al resurselor umane necesare si avute la dispoziție.

Reorganizarea sistemului penitenciar este un subiect complex care implică reforme legislative, administrative și logistice. Si noi încercăm sa o facem pe repede înainte. Asta si pentru ca pana acum structurile din Administrația Națională a Penitenciarelor nu au fost angrenate in elaborarea unor situații care să poată sta la baza acestor discuții. Si conducerea nu ne poate lamuri cu ceea ce își dorește.

Acum raportat la teorie ne-au fost prezentate masurile posibile de reorganizare. De la cele structurale( regionalizare, comasare), la cele legislative (care la acest moment nu exista – vezi spre exemplu modificarea legii de executare a pedepsei) sau cele tehnologice. Provocările sunt multe, plecând de la lipsa spatiilor de cazare, a lipsei personalului, dar si lipsa acuta de finanțare.

Este ușor sa definești că putem avea penitenciare centre regionale, că putem comasa la acestea si nu numai unele penitenciare, că schimbăm peste noapte regimul de executare din altele,  doar pentru ca trebuie sa facem reforma.

Ne apucam sa facem reorganizare, dar avem un nivel de supraaglomerare foarte mare, avem spatii de cazare care nu corespund normelor europene de detenție. Facem reorganizare dar nu gasim bani pentru construirea unor spatii noi de cazare sau modernizarea penitenciarelor deja existente. Facem reorganizare cu un personal care nu știe ce îl așteaptă, condus in aceste vremuri de oameni care nu reușesc sa le explice ce înseamnă această reorganizare. Oameni care au familii, datori sa asigure acestora un minim de resurse, astfel încât să poată să-și plătească obligațiile, să poată lucra negandindu-se la problemele de acasă.

Ni se propun soluții de comasare, cu gândul ca eliminand la maxim funcțiile de conducere din unitățile comasate, dar si trecând pe alte funcții colegii care la acest moment executa sarcini total diferite de ce ar trebui sa facă in aceasta situație am reusi sa suplimentam personalul din operativ care la acest moment are peste un milion jumătate de ore suplimentare efectuate si necompensate decat vreo patru sute de mii, precum si zeci de mii de zile de concediu de odihnă neacordate.

Aici suntem. Așteptăm ca la întâlnirea de marti, 5 august, situațiile promise de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor,  pe baza cărora sa putem discuta aplicat cu privire la ceea ce numim Reorganizarea sistemului penitenciar. Sperăm să nu transformăm Sistemul penitenciar in 8 baronate, sa distrugem structura centrala, iar celelalte penitenciare sa le transformăm in ,,aprozare”. Nu vom fi de acord cu nimic ce va vulnerabiliza personalul si nici de acord cu viziuni futuriste in vremuri de criză. Care nu au fost create de polițiștii din penitenciare.

Publicat pe

SCHIMBAȚI-NE PE TOȚI!!!! În timp ce Ministrul Justiției Radu Marinescu decapiteazǎ politic conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ordinul de ministru ce trebuia sa facǎ posibilǎ plata orelor suplimentare încă din luna aprilie, nu este nici acum semnat

In timp ce ministrul justiției, Radu Marinescu, in ultimele douǎ săptămâni de mandat se ocupǎ cu DECAPITAREA  POLITICǍ a conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu nume de pe o listǎ servitǎ, in opinia noastră, de care știam de cel puțin o sǎptǎmânǎ, de unul dintre ei scriind in articolul anterior, PLATA ORELOR SUPLIMENTARE EFECTUATE IN LUNA IANUARIE 2025 ȘI CARE TREBUIA EFECTUATA DUPǍ 90 DE ZILE, IN APRILIE 2025, NU A FOST FACUTĂ NICI PÂNǍ IN PREZENT.Om călău medieval care deține toporul imens, ilustrație vectorială plat izolat. - vector de stoc Medieval fără redevențe

MOTIVUL: Ordinul de ministru nu a fost emis in concordanțǎ cu obligația ce ii revenea conform art.III, alin. 4^7 din OUG 4/20.02.2025. Asta in timp ce efectuăm anual aproximativ 1,5 milioane ore suplimentare( asteptǎm un ordin de ministru pentru a ni se plăti vreo 150.000-200.000 de ore, restul rostogolindu-le anual) și așteptăm sa ni acorde aproximativ vreo 150.000 de zile de concediu de odihnă restante din 2023 – 2024.

Domnul ministru se ocupǎ in schimb cu altceva , mai pământesc, in spețǎ, cu asigurarea unor locuri mai in fațǎ pentru cei cu pedigree politic. Nu am o problemǎ cu cei pe care ministrul și dorește  împinși in fațǎ(cu unii chiar am relații bune), dar mie scǎrbǎ de modul in care se intâmplǎ. Și mǎ gândesc cǎ toată suflarea directorialǎ din sistemul penitenciar ar trebui să-și punǎ intrebarea dacǎ ăsta este modul in care poți sǎ ajungi in vârf. Si cănd ma gândesc dragi directori, că pentru prima oară de 35 de ani de cand activez in sistem s-a intamplat o asa ,,primenire”, lucru nemaiîntâlnit până acum, si cum noi schimbăm miniștrii din 6 in 6 luni, dragi colegi din foisoare pregătiți-vă sa deveniti directori generali. Pentru cǎ, venind un alt ministru işi va pune in fruntea Administrației Naționale  a Penitenciarelor ,,LISTA”. Si eu am o greațǎ profundǎ de acest lucru, greațǎ  ce am manifestat-o mereu.

 

Propulsat cu mândrie de WordPress