Desi am solicitat punerea la dispozitie a listelor cu personalul care a facut solicitari de mutare, nu a fost posibil acest lucru motivat de invocarea de catre ANP a prevederilor referitoare la protectia datelor cu caracter personal. Am replicat ca am intelege daca acest lucru s-ar aplica raportat la toate interpelarile de punere la dispozitie a datelor cu caracter personal ale lucratorilor din penitenciare de catre alte institutii publice, exemplul cel mai la indemana fiind postarea datelor cu caracter personal pe site-ul ANP si unitatilor subordonate ce se regasesc in declaratiile de avere si de interese, postari ce privesc date cu caracter personal identice cu cele ce le solicitasem sa ne fie puse la dispozitie.
In acest sens am cerut ANP sa elimine aceste postari de pe site-uri, mai ales ca in marea lor majoritate(aproximativ 90%) unitatile de penitenciare nu sunt autorizate sa prelucreze aceste date. Dar cu privire la aceste aspecte vom reveni.
In ce priveste mutarile, cu exceptia cererilor care aveau la baza situatii sociale, de exemplu existenta unuia sau mai multor copii, cazuri pentru care am insistat in mod deosebit si care in cea mai mare parte au fost aprobate, nu au fost de ajuns argumentele aduse si aprobarile au fost date in functie de optiunile directorilor de unitate, optiuni care de cele mai multe ori nu aveau la baza un set de criterii general aplicabil.
Una peste alta, din aproximativ 740 de cereri au fost aprobate in jur de 150 de cereri. Din pacate penitenciarele mari din Bucuresti si imprejurimi au avut din nou castig de cauza desi argumentele refuzului erau foarte subtiri. Iar atunci cand oamenii reusesc sa se mute, pleaca cu sute de ore suplimentare neacordate si zeci de zile de concediu restante. Poate a venit timpul ca personalul sa fie pus mai presus de interesele si statuile ce se pregatesc a fi cladite pentru conducatorii acestor penitenciare pe truda acestor oameni.