Legea salarizării între gargară politică, consultări de dragul pozelor și realitate

Zilele acestea, după luni de „ba pe-a mătii” între partidele politice, Guvernul României scoate pe masă, după cum spun ei, ceea ce ar fi forma finală a legii salarizării. Agitație multă, dorință de a atrage cât mai mult atenția cu privire la linii roșii, o gargară ieftină a partidelor care au făcut sau mai fac parte din arcul guvernamental. Bătălia pentru cele 700 de milioane de euro, mai mult decât necesare pentru o țară băgată în moarte clinică de însăși cei care ar fi trebuit să fie doctorii ei, este mai presus decât dorința de a pune ordine în salarizarea publică. O clasă politică mizerabilă și ipocrită, care „operează” amputând, în loc să se folosească de cei mai buni „doctori” și de cele mai bune proceduri necesare efectuării unei operații care să pună statul român pe picioare.

Dar să revenim la povestea care ne frământă: proiectul legii salarizării. Și mă refer aici la partea care interesează structura de apărare. Una peste alta, au fost avute în vedere unele solicitări ale sindicatelor, dar se încearcă și unele mizerii ale conducerii MAI. Și mă refer la prevederea cu eliminarea „acordului sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii” la depășirea pragului de 180 de ore efectuate suplimentar.

Este de văzut și cum vor rezulta noile salarii ca urmare a aplicării noilor prevederi care reglementează salarizarea în sectorul public din România. Certe sunt următoarele lucruri:

  • Valoarea de referință în baza căreia se va calcula solda de funcție/salariul de funcție este 4.100 de lei.
  • Solda de funcție sau salariul de funcție se stabilește prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referință.
  • Sunt stabilite unele creșteri de coeficient în funcție de atribuțiile îndeplinite, de până la 0,40%.
  • Este stabilit coeficient pentru specialist de clasă – 3 clase – coeficient maxim 0,075%.
  • Este stabilit un spor de până la 5% pentru polițiștii de penitenciare care desfășoară activități în condiții de muncă grele – singurul spor aplicabil tuturor.
  • Gradația este stabilită astfel:
    a) Gradația I – de la 3 la 6 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzut la punctul 5 cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    b) Gradația a II-a – de la 6 la 9 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. a) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    c) Gradația a III-a – de la 9 la 12 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. b) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    d) Gradația a IV-a – de la 12 la 15 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. c) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    e) Gradația a V-a – de la 15 la 18 ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. d) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    f) Gradația a VI-a – de la 18 la 21 de ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. e) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;
    g) Gradația a VII-a – peste 21 de ani – și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzute la lit. f) cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție.
  • Primă pentru activități deosebit de periculoase de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție, diferențiată în funcție de gradul de periculozitate, proporțional cu timpul efectiv lucrat. Polițiștii de penitenciare care desfășoară activități sau operațiuni cu muniții, pulberi, explozivi și substanțe toxice speciale sau care desfășoară activități specifice la calamități naturale beneficiază de această primă.
  • Spor de izolare de până la 15% din solda de funcție/salariul de funcție.
  • Polițiștii de penitenciare care exercită activități de control financiar preventiv propriu sau desfășoară activități de audit beneficiază de un spor de 10% la solda de funcție sau salariul de funcție.
  • Compensație de până la 25% din solda de funcție/salariul de funcție pentru polițiștii de penitenciare care, pentru realizarea funcțiilor, obiectivelor sau atribuțiilor legale ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, desfășoară activități/misiuni speciale sau de excepție – fosta majorare de 50%.
  • Pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026, iar baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi este cea stabilită la nivelul lunii respective, pentru maximum 40% din durata normală a timpului de lucru lunar.
  • Spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție pentru personalul care  își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00, pentru orele lucrate în acest interval.
  • Pentru munca suplimentară desfășurată de personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, prestată peste programul normal de lucru de către aceste categorii de personal în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României ori în situații de urgență, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026, iar baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi este cea stabilită la nivelul lunii respective. Plata drepturilor pentru munca suplimentară se efectuează dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile de la momentul prestării acesteia.
  • Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile legale de acordare a pensiei de serviciu pentru limită de vârstă beneficiază de o sumă netă lunară pentru retenție de 1/3 din solda de grad/salariul gradului profesional deținut, cuvenit/cuvenită potrivit legii, acordată de la data îndeplinirii cumulative a condițiilor și până la trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.

Nu este o minune, dar este o variantă cu mult mai multe lămuriri cu privire la drepturile salariale stabilite decât vechiul proiect de lege.

Mâine, în urma întâlnirii de la Cotroceni dintre reprezentanții Președinției și reprezentanții partidelor politice, vom ști dacă această formă promovată în spațiul public va fi forma pe care și-o vor asuma politic și va fi susținută în Parlamentul României.

2 răspunsuri la „Legea salarizării între gargară politică, consultări de dragul pozelor și realitate”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *