Informare privind discuțiile referitoare la salarizare și condițiile de muncă
Vineri, 29.05.2026, la sediul Ministerului Muncii, a avut loc întâlnirea dintre organizațiile sindicale din sistemul de apărare și ordine publică și domnul ministru Pîslaru pe tema proiectului Legii salarizării.
Situația actuală
Domnului ministru Pîslaru i-au fost puse la dispoziție de către administrație o serie de informații și analize din care, cel mai probabil, a rezultat concluzia că nevoile sistemului sunt într-o anumită măsură acoperite și că actualul nivel de finanțare răspunde cerințelor existente, organizațiile sindicale prezente nu au fost de acord cu acest aspect.
În cadrul discuțiilor a fost prezentată de către organizațiile sindicale o analiză conform căreia aproximativ 70–80% dintre funcțiile de execuție vor întâmpina dificultăți din perspectiva nivelului salarial prevăzut în noua grilă. Problema principală este că salariile rezultate din aplicarea noilor coeficienți nu ar acoperi nivelul veniturilor aflate în plată fără utilizarea unor sume compensatorii.
O astfel de abordare ar avea efecte negative asupra personalului, deoarece majorările salariale acordate etapizat conform proiectului de lege în următorii ani nu s-ar regăsi în mod real în veniturile angajaților care beneficiază de sume compensatorii. Practic, orice creștere salarială ar fi absorbită de diminuarea treptată a acestor compensații, fără a produce o creștere efectivă a veniturilor. Situația este similară celei generate de transferul contribuțiilor sociale, când majorările anunțate nu s-au reflectat în mod semnificativ în veniturile nete ale angajaților.
În acest context, organizațiile sindicale au solicitat ministrului Pîslaru reanalizarea coeficienților de salarizare și ajustarea acestora astfel încât, prin calculul salariului de funcție, al gradului profesional, al gradației și al sporurilor aplicabile, să se ajungă la nivelul salariului aflat în plată la data de 31 decembrie 2026
Obiectivul acestei propuneri este ca, începând cu 1 ianuarie 2027, să nu mai fie necesară acordarea niciunei sume compensatorii. În acest mod, orice majorare salarială viitoare s-ar aplica în mod real tuturor angajaților din sistemul de apărare și ar produce efecte concrete asupra veniturilor acestora
În cadrul discuțiilor, organizațiile sindicale au propus, orientativ, un coeficient de 2 pentru nivelul maxim al funcțiilor de agent. Domnul ministru a apreciat că acest nivel ar putea fi prea ridicat, motiv pentru care i-am solicitat efectuarea unor simulări și calcule care să stabilească exact coeficientul necesar pentru atingerea obiectivului menționat, respectiv acoperirea salariului aflat în plată la 31 decembrie 2026.
De asemenea, această abordare ar permite ca întreaga familie ocupațională să beneficieze, pentru prima dată, de un sistem salarial bazat pe salariul de funcție, gradații și sporuri care să reflecte în mod corespunzător responsabilitățile și specificul activității desfășurate.
Plata muncii prestate în zilele de sâmbătă și duminică
Un al doilea subiect important abordat de către organizațiile sindicale a fost plata muncii prestate în zilele de sâmbătă și duminică. Această problemă a fost ridicată încă de la apariția actualului cadru normativ, când am solicitat conducerii instituției aplicarea unui mecanism similar celui existent în sistemul de sănătate.
Argumentul principal este că activitatea noastră se desfășoară în regim de continuitate permanentă, iar personalul este obligat să asigure serviciul neîntrerupt, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Din acest motiv, considerăm justificată instituirea unei forme de recompensare echitabile pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, în concordanță cu reglementările aplicabile altor categorii profesionale care lucrează în condiții similare, mai ales că sănătatea și apărarea sunt singurele familiile ocupaționale care lucrează în acest fel.
Gradația unitară, funcțiile de conducere și sporurile
Al treilea aspect abordat în cadrul discuțiilor a fost cel
referitor la aplicarea gradației unitare și la modul în care sunt tratate funcțiile de conducere în proiectul noii legi a salarizării.
Am semnalat faptul că există prevederi care exclud funcțiile de conducere de la aplicarea sistemului de gradații, fără a face distincții în funcție de natura acestora. În cazul familiei ocupaționale Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, această situație a fost reglementată distinct în anexa proprie.
Totodată, am discutat despre modul în care au fost repartizate fondurile suplimentare alocate în cadrul negocierilor privind noua lege a salarizării. Am arătat că o parte importantă a sumelor destinate familiei ocupaționale Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională produce efecte în principal asupra funcțiilor de conducere și asupra personalului ale cărui venituri ar fi crescut oricum prin aplicarea noii grile.
Am subliniat că, în condițiile în care majoritatea personalului de execuție ar necesita sume compensatorii pentru menținerea veniturilor actuale, este necesară o reanalizare a modului de distribuire a resurselor financiare astfel încât beneficiile noii legi să fie resimțite de întregul personal și nu doar de anumite categorii.
De asemenea, au fost abordate aspecte referitoare la sistemul sporurilor. Am evidențiat faptul că anumite sporuri prevăzute în proiectul legislativ sunt acordate exclusiv pentru activități specifice, precum misiuni de supraveghere, escortare sau alte activități operative, în timp ce numeroase categorii de personal, în special personalul administrativ, nu beneficiază de niciun spor, deși parte dintre ei lucrează în aceleași condiții (ex. sectorul evitență și altele) care să reflecte specificul activității desfășurate.
În opinia noastră, această situație creează diferențe semnificative între veniturile angajaților și conduce la apariția unor dezechilibre salariale care nu sunt întotdeauna justificate de complexitatea sau importanța activităților desfășurate.
Pașii următori
Domnul ministru a luat act de aspectele semnalate și a solicitat structurilor din sectorul de apărare să transmită, într-un termen de aproximativ o săptămână, materiale suplimentare, analize și propuneri care să permită evaluarea impactului măsurilor discutate și identificarea unor soluții legislative și financiare adecvate.
Organizațiile sindicale vor continua dialogul cu factorii de decizie și vor susține toate demersurile necesare pentru asigurarea unui sistem de salarizare echitabil, predictibil și adaptat realităților din teren.
În cadrul întâlnirii au mai fost discutate mult mai multe aspecte din proiectul de lege al salarizării, dl ministru Pîslaru, fiind deschis la propunerile prezentate de către organizațiile sindicale, fiind unul din puținii miniștrii care înțelege fenomenul salarizării din sistemul public, acest lucru reprezentând un avantaj dar și un dezavantaj în situația în care administrația nu va reuși să pună la dispoziția Ministerului Muncii, soluții concrete și profesioniste la aspectele prezentate de noi, organizațiile sindicale.
Deși poziția dlui ministru Pîslaru în cadrul discuțiilor cu organizațiile sindicale a fost una corectă și profesionistă, rezultatul discuțiilor nu reprezintă un cec în alb acordat acestuia, decât în situația în care problemele expuse vor fi rezolvate.
În caz contrar organizațiile sindicale își rezervă dreptul de a reacționa în conformitare cu respectare intereselor membrilor de sindicar pe care îi reprezintă.