FUGA DE RESPONSABILITATE

Practicată încă din cele mai vechi timpuri, fuga de responsabilitatea se bucură de o popularitate crescândă și în sistemul penitenciar. Fie că vorbim despre pasarea responsabilităților de la un sector la altul, de la un funcționar la altul în cadrul aceluiași sector sau despre eschivarea de a ne face datoria față de noi înșine, fuga de responsabilitate este unanim adoptată în majoritatea domeniilor de activitate.

Începând cu cei care ne conduc  și terminând cu debutanții, multi funcționarii recurg, uneori,

la practica eschivării. Partea cea mai rea a întregului fenomen este propagarea lui și transmiterea de la unii la altii. Unii dintre cei cu vechime s-au obișnuit ca atunci când nu vor să îndeplinească o sarcină, să o paseze altcuiva sau să declare că nu este de competența lor.

Deși atuul principal al celor nou-încadrați ar trebui să fie mentalitatea modernă și setea de cunoaștere, toate acestea sunt foarte rapid înăbușite la vederea nepăsării celorlalți. Chiar dacă unii dintre cei noi ar vrea să implementeze metode noi ori să eficientizeze munca tuturor, se lovesc de îndărătnicia acestora și, în scurt timp, se complac și ei și învață să nu-și mai asume răspunderea.

Pe undeva sunt de înțeles: este lesne de observat că cei care au dobândit cunoștințe deosebite într-ale eschivării, o duc mult mai bine decât cei care se străduiesc să-și îndeplinească sarcinile cât mai bine posibil, și chiar să le depășească încercând să fie de ajutor. Acestora din urmă li se atribuie tot mai multe sarcini până ce clachează, în timp ce restul se bucură de liniște.

De această nepăsare ne lovim și când ne referim la aportul avut de membrii de sindicat în rezolvarea problemelor sindicale. Am luat parte recent la unele ședințe de sindicat. Ședințele fiind organizate în timpul orelor de serviciu, foarte mulți membrii au luat parte și au fost foarte vocali, fapt ce m-a bucurat dându-mi de înțeles că oamenii sunt implicați în problemele sindicale. Ulterior, am observat că la prima pichetare organizată s-au adunat mai puțin de 20 de persoane, în timp ce la ședințe participaseră în jur de 50 iar sindicatul la care mă refer are în jur de 100 de membri.

Implicarea activă a mai multor membri în cadrul sindicatului este foarte de dorit din moment ce acțiunile sindicale sunt organizate în interesul membrilor. În speranța

Un membru al sindicatului  Independent Vulturul Deva

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *