Categorie: Sindicate penitenciare

Publicat pe

FSSP cere convocarea Comisie Mixte de dialog

 

Având în vedere prevederile art. LVI, alin.(2) ale OUG 7 din 24.02.2026 prin care Ministerul Apărării și  Ministerul Afacerilor Interne sunt obligate ca în următoarele 30 de zile să promoveze un act normativ care să modifice Legea pensiilor militare, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar solicită, în conformitate cu prevederile art. 7, alin.(2) din Acordul Colectiv la nivel de grup de unități – Poliția penitenciară, solicităm convocarea de îndată a Comisiei mixte de dialog privind sistemul penitenciar.

Considerăm ca a venit timpul ca Ministerul Justiției, prin ministrul justiței Radu Marinescu, să-și ia in serios rolul de partener social, dar mai ales rolul de reprezentant loial al intereselor legitime ale polițitilor de penitenciare. A venit timpul ca ministerul justiției, ca minister cu rol de respectare a adevărului juridic să-și asume acest rol și să atragă atenția celor care conduc această țară că pensiile personalului din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională au fost reformate prin Legea 282/2023, fiind astfel îndeplinit jalonul 215 din PNRR. Orice altă modificare a legii 223/2015 nu ar face decât să ducă în derizoriu toate eforturile depuse de militari, polițiști, polițiști de penitenciare pentru a face posibilă funcționarea sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională în limite operaționale.

Solicităm convocarea Comisiei mixte și pentru alte subiecte extrem de importante, mai ales că aceasta nu a mai avut loc din septembrie 2025.

Publicat pe

ANP între respectarea ierarhiei instituționale și impostura instituțională……

 

Ciocul mic la ei, nu la noi! Acum noi suntem la putere!

Cam asta se întamplă acum în Administrația Naționala a Penitenciarelor din perspectiva deciziilor ce privesc numirea în funcții de conducere la toate nivelele, atât în ANP, cât și în unitațile subordonate. O furie a schimbării tuturor celor care nu convin, doar pentru a numi pe cei preferați și care să facă posibilă o politică a imposturii, prin generalizarea incompetenței și a falsului în funcțiile publice, adesea susținută de clientelism și nepotism, îngropând ierarhia instituțională.

Cel mai recent caz, care ridică serioase semne de întrebare privind principiile meritocrației, ale ierarhiei instituționale și, potențial, ale imposturii în exercitarea unor funcții de conducere, este despre numirea la Penitenciarul Codlea, în funcția de director adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar a ofițerului Mihai Andrei Frățilă, decizie care este puternic susținută de directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Mugurel Staicu.

Un parcurs profesional atipic, care nu recomanda numirea intr-o functie de conducere de o asa importanță, ci mai degrabă o orientare folosită în vederea unei promovari oportuniste, bazată pe apartenența la o anumită gașcă.

Parcursul profesional al domnului Frățilă Mihai Andrei este unul lipsit de realizări profesionale, mai degrabă marcat de  orientare spre functii care nu implică responsabilitate și care prin natura specializării nu are nicio legătură cu cerințele unei funcții de conducere de acest nivel într-un penitenciar. Să analizăm însă cronologia parcursului profesional:

  • 31 de ani: O vârstă la care mulți ofițeri abia își consolidează experiența în diverse compartimente operative.
  • Absolvent al Academiei Naționale de Informații(ANI), o instituție de învățământ ce școlarizează ofițeri și pentru sistemul penitenciar, cu minime informații în ce privește acest sistem, nu o școală de formare pentru ofițeri de penitenciare cu specializare în management operațional sau siguranța deținerii.
  • Încadrat în anul 2018 la Penitenciarul Brăila, la 23 de ani, ca ofițer regim penitenciar – un prim contact cu realitatea sistemului, dar pentru o perioadă extrem de scurtă, care nu a asigurat decât o minimă interacțiune cu ceea ce înseamnă sectorul operativ, muncă ce l-a plictisit extrem de repede, fapt dovedit de parcursul ulterior.
  • Mutat în anul următor la Ploiești, în Direcția Prevenire a Criminalității și Terorismului (DPCT) – o direcție care de-a lungul timpului și-a dovedit ineficiența – vezi printre altele ,,informațiile” care au lipsit cu desăvârșire, cu privire la intențiile turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani de închisoare după ce, în 2015, a omorât un agent de poliție rutieră, care a fost trecut într-un regim de detenție, foarte facil, care pune multe semne de intrebare cu privire la acest lucru, și care regim de detenție – semideschis, i-a permis obținerea unor astfel de beneficii.
  • Detașat la Codlea în anul 2021, tot pe linie DPCT și mutat definitiv  tot în același an, păstrând specializarea DPCT.
  • Numirea în funcția de Director Adjunct: De la un ofițer fără o experiență  în managementul unui penitenciar, și cu o specializare principală în așa zisa prevenire a criminalității, la o funcție de director adjunct siguranța deținerii, pare un salt ierarhic care sfidează logica unei cariere construite pe experiență și vechime în muncă directă cu deținuții și personalul de pază și supraveghere.

Deși se încadrează în politica instituțională promovată chiar de la vârful Ministerului Justitiei, am crezut că aceasta este doar conjucturală și că vizează  apropiații ministrului, domnul Staicu fiind unul din beneficiarii acestei conjuncturi, pus directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor și ulterior Director general  adjunct al aceleiași instituții, chiar de ministrul justiției. Din funcția de șef serviciu regim la Penitenciarul Deva. Dar nu!!!!!! Se pare că nu este de ajuns. Am trecut la următorul nivel. Cine nu este cu noi, este impotriva noastră!!! Drept urmare, mulți dintre cei care nu împărtașesc actualele ,,valori” ale noii conduceri ce are în coordonare Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar  din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt înlăturați pe argumente ce nu au nicio motivație profesională solidă, fiind folosite motive ce nu pot fi imputate decât la nivel de ,,așa vreau eu”. Asta se întâmplă acum în cazul sefului serviciului siguranță Sevastre, imputernicit director adjunct siguranță la Penitenciarul Codlea, acum mazilit de DGA Staicu Mugurel pentru a face loc pupilei Frățilă Mihai Andrei. Și nu este singurul. Dar vom reveni cu multe alte exemple.

Asta în timp ce același director general adjunct nu s-a arătat deloc deranjat de faptul că, Bălosu Daniel, ofițer la Penitenciarul Poarta Albă, este în continuare împuternicit șef serviciu siguranță la acest penitenciar, deși DIP-ul a constatat o multitudine de deficiențe în activitatea de șef serviciu, culminând cu evadarea de la instanță a unui deținut, dar și cu deținerea în birou a unei cantități importante de băuturi alcoolice. Mai ales că la momentul acela, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar era actualul director general adjunct. Însă, înțelegem că aceste activități fac parte din paleta acțiunilor ce te propulsează și te mențin în anturajul celor care dispun. Felicitări pentru ,,.echilibrul” manifestat în judecarea și poziționarea față de cele două situații domnule ,,director general adjunct”. Este cu ghilimele deoarece functia a fost cu dedicație. De la văru****. Chiar dacă este răsuflată, tot de la văru este!!!! Dar să ne întoarcem la ce se dorește a se întâmpla la Codlea.

Această numire ridică mai multe întrebări de bun simț:

  1. Experiența managerială: Un director adjunct de penitenciar are responsabilități complexe de gestionare a personalului, a resurselor, a relației cu deținuții, a siguranței și securității unității. Cât de pregătit este un ofițer cu un parcurs atât de specific și de scurt, predominant în DPCT, pentru o astfel de funcție?
  2. Specializarea versus necesitatea funcției: Competențele în prevenirea criminalității sunt, o experință profesională, dar una specifică , dar ele nu sunt direct echivalente cu experiența în organizarea activității de siguranță, regim, supraveghere, sau administrare operativă a unei unități penitenciare.
  3. Principii de promovare: Ce principii de promovare își asumă Administrația Națională a Penitenciarelor? Se bazează acestea pe meritocrație, pe experiență acumulată în teren, pe vechime în sistem, sau pe alte criterii? Este o numire „clientelară și interesată” sau una bazată strict pe competențe demonstrate în managementul operațional al unui penitenciar? Răspunsul vi-l dați singur.
  4. Descurajarea profesională: Ce semnal transmite o astfel de promovare ofițerilor cu o experiență îndelungată în penitenciare, care au trecut prin toate etapele ierarhice și au demonstrat competențe pe termen lung? Nu riscă o astfel de decizie să descurajeze dedicarea și profesionalismul, sugerând că ascensiunea se poate obține prin alte căi decât cele clasice?
  5. Rolul Directorului General Adjunct, Mugurel Staicu: Implicarea directorului general adjunct în această numire, ridică întrebări despre influența personală în procesul de promovare și despre respectarea procedurilor interne de respectare a ierarhiei instituționale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Impostură sau ineficiență a sistemului?

Termenul de „impostură” este puternic, dar nu poate fi ignorat într-un context în care un ofițer, cu un profil profesional atipic și o experiență limitată în managementul penitenciar, ajunge într-o poziție de conducere. Poate nu este vorba de impostură în sensul clasic al lipsei oricărei calificari, ci mai degrabă de o impostură instituțională, unde un sistem permite și chiar facilitează astfel de ascensiuni rapide, ignorând ierarhia și acumularea graduală de experiență.

Un sistem funcțional ar trebui să promoveze oamenii pe baza performanței dovedite, a experienței relevante și a unei înțelegeri profunde a specificului activității. Numirea la vârful unui penitenciar, a unei persoane a cărei experiență nu se aliniază direct cu cerințele postului, poate submina eficiența, moralul personalului și, în cele din urmă, credibilitatea întregului sistem penitenciar.

Concluzie

Cazul numirii directorului adjunct de la Penitenciarul Codlea, cu susținerea indicată a directorului general adjunct ANP, Mugurel Staicu, necesită o analiză transparentă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Este esențial ca ANP să demonstreze că procesele de promovare sunt bazate pe criterii clare, obiective și meritocratice, și că ierarhia instituțională este respectată, pentru a asigura profesionalismul și eficiența unui sistem de importanță vitală pentru siguranța națională și respectarea drepturilor omului. Altfel, riscul este ca percepția de „impostură” să erodeze încrederea propriilor angajați în conducerea și integritatea sistemului penitenciar.

Domnul director general Geo Bogdan Burcu, în calitatea ce o are, aceea de gestiune a resurselor umane aflate în coordonarea sa directă, ar trebui să înțeleagă că ceea ce se întâmplă acum din perspectiva numirii în funcțiile publice în funcție de cine te recomandă, este extrem de periculos și că ar trebui să-și ia în mod extrem de serios rolul de conducere în sensul promovării celor enunțate de art. 5 din Statutul polițistului de penitenciare, respectiv:

Articolul 5                                                                                                                           Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:                                                                 a) supunerea deplină față de lege;                                                                 b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;                                                                                                        c) egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;    d) responsabilitate și imparțialitate;                                                               e) eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;                         f) eficiență în utilizarea resurselor;                                                                          g) ierarhia organizatorică și funcțională.

Probabil promotorii conceptului,,Ciocul mic”vor incerca să conteste ce este scris mai sus. Toți stiți insă că aceste lucruri se întâmplă. S-au întâmplat și în alte timpuri, dar parcă nu la acest nivel și de fiecare dată am militat pentru promovării, respectând ierarhia instituțională. Că nu s-a întâmplat de fiecare dată, posibil, dar de fiecare dată am făcut-o cu bună credință.

Credem că ministrul justitiei, Radu Marinescu ar trebui să se implice și să oprească această politică de epurare. Riscul major este legat de greața provocată de acest tip de manifestare a puterii. Temporară, dar extrem de periculoasă….

Publicat pe

Întâlnire ministrul justiției – organizații sindicale. Dar pe rând, nu într-un cadru formal, cum ar fi Comisia mixtă de dialog!!!! Ca la curțile boierești…

Ministrul justiției Radu Marinescu, ne transmite prin directorul general, că își dorește să se întâlnească cu președinții organizațiilor sindicale reprezentative, marți 23 decembrie, începând cu ora 11.00. Câte o jumătate de oră si pe rând. Care, la ce oră, urmează să vedem. Așteptăm umili, nu? Ca la curțile boierești odată…

V-am mai spus că nu mă regăsesc în astfel de situații si nu respect astfel de ipostaze, încă de când eram sergent major. De asta sunt și foarte vocal raportat la respect, promovare principii, apărarea familiei ocupaționale din care fac parte colegii ce ii reprezint. Pentru că merită, chiar dacă nu suntem perfecți. Dar asta este. Este dovada respectului arătat de ministrul Radu Marinescu celor care ar trebui să-i fie parteneri sociali. Măcar invitația să fi fost asumată instituțional, cu nume și prenume, organizația invitată, ora de desfășurare. O adevarată dovadă de prețuire. Pentru ca nici noi nu îl trecem pe domnul ministru ,,la si alții” atunci când facem invitații. Dar ne mirăm??? Este în ton cu ce se întâmplă în acest moment în justiție, cu judecători împărțiți în buni si răi, neascultați ani de zile, sau lăsați să se descurce așa cum se întâmplă si pe la noi, ascultați acum pe rând de președintele Nicușor Dan, după ce i-a pus sa scrie jalbe. O adevarată democrație. Sau ca să citez un președinte al României, acum dus dintre noi, ,,o democrație originală”. Să o stăpâniți sănătoși!!!!!

Ma așteptam să avem Comisie mixtă de dialog, așa cum cerusem încă din 16 noiembrie și care potrivit Acordului colectiv trebuia organizată in cel mai scurt timp, atât timp cât era solicitată potrivit art.7, alin.(2), care spune ca Comisia mixtă se întrunește trimestrial, dar si la solicitarea scrisă a oricăreia dintre părți. Și într-un caz și in altul termenele sunt depășite, dar mai contează ??? Important este să ne facem că facem. O șuetă balcanică cu iz de consultare. Mai jos aveți solicitarea privind întrunirea Comisiei mixte adresată ministrului justiției :

 

Domnule ministru, ați depășit cadrul instituțional convenit prin acord, privind întrunirea Comisie mixte. Sunt mai mult de 3 luni de la ultima Comisie mixtă și nu am văzut un interes în a lămuri problemele transmise încă din 16 noiembrie 2025. De aceea vă solicit întrunirea de urgență a Comisiei mixte și discutarea problemelor transmise dumneavoastră încă din 16 noiembrie 2025. În cadru instituțional, potrivit Acordului, cu tot ce înseamnă acest lucru, in conformitate cu cele convenite și asumate prin semnătura. Haideți să lăsăm pozele și să ne apucăm de treabă. Că ne convine sau nu. Suntem acolo unde suntem, unii aleși, alți numiți, dar cu responsabilități pentru oamenii ce ii reprezentăm. Să o facem onest, responsabil și cu aplecare către nevoile sistemului penitenciar. Dumneavoastră decideți. Și ulterior și noi.

Publicat pe

Refuzul muncii suplimentare – reacția FSSP-SNPP la declarațiile publice privind afectarea drepturilor salariale. Ministrul Radu Marinescu nu are o poziție cu privire la aceste declarații așa cum au avut ministrul sănătății si ministrul apararii.

Având in vedere declarațiile din spațiul public ale domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu privire la reducerea cu 10% a veniturilor salariale, in anul 2026, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar(FSSP) alături de SNPP/PUBLISIND, reacționăm prin refuzul de a mai efectua munca suplimentară până când nu ni se garantează plata drepturilor salariale avute in plata in anul 2025.

Considerăm de asemenea periculoase și de natura a induce opiniei publice mesaje care nu corespund adevărului, acele declarații cu privire la necesitatea  modificării legii 223/2015(Legea pensiilor militare) raportat la ce se întâmplă acum cu legea pensionarii magistraților, omițând cu interes  să se comunice opiniei publice ca legea 223/2015 a fost modificată acum 2 ani in sensul in care se dorește aplicat la magistrați. Ce ni se pare regretabil este ,,muțenia” cu care tratează aceste declarații ministrul Justiției Radu Marinescu, având in vedere dificultățile cu care ne confruntăm ca urmare a lipsei de finanțare actuale, a lipsei personalului necesar eliminării celor aproximativ 1.500.000 de  ore suplimentare efectuate, mai mult de jumătate necompensate si a celor aproximativ de 100.000 de zile de concediu neacordate, multe depășind chiar perioada des 18 luni in care ar trebui acordate. Asta raportat la declarațiile publice ale ministrului Sănătății sau ale ministrului Apărării Naționale, care au înțeles să scoată in evidență exact aceleași probleme ca cele evidențiate de noi. Protestăm de asemenea ca urmare a ceții ministeriale cu privire la o așa zisă reformă ce și-o închipuie unii care nu au călcat nicio dată prin vreun penitenciar sau dacă au făcut acest lucru nu mai încap site-urile de pozele lor.

Publicat pe

Ministrul Justiției Radu Marinescu reactivează SIPA in Sistemul penitenciar

Aseară, urmărind amalgamul de decizii interesate al celor care ne conduc, am aruncat un ochi pe site-ul MJ. Și surpriză. Un proiect de modificare al unui Ordin de ministru ce trebuia să-și înceteze aplicabilitatatea de anul trecut. Astfel, încercând să se folosească de prevederile REGULAMENTULUI  de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Regulament aprobat prin OMJ 160/C/2018 ce punea in practica prevederile HG 756/2016, ministrul justiției Radu Marinescu încearcă să reinstaureze în mod golănesc în Sistemul penitenciar atribuțiile SIPA,  modificând un Ordin de ministru (OMJ 160/2018) care era aplicabil unei alte Hotărâri de Guvern(HG 756/2016) și care modificări  ar crea puteri sporite Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului. Un Ordin de ministru emis in 2018 ce ar trebui sa reglementeze prevederi legale emise in anul 2024, prin ceea ce la momentul acesta reprezintă HOTĂRÂREA de Guvern nr. 1.518 din 27 noiembrie 2024 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proiect-OMJ-ROF-ANP – DPCT docx

Referat-de-aprobare

Și ca să ne aducem puțin aminte, in anul 2018 era emis OMJ 160/C/2018 care organiza si stabilea atribuțiile și responsabilitățile componentelor structurale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor prin Regulamentul de organizare și funcționare a acestora, Regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției. La acel moment Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar s-a  opus promovării acestuia in forma transmisă , motivarea fiind legată de prevederile ce se doreau implementate cu privire la atribuțiile și responsabilitățile Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului.

Constatam ca raportat la ce prevedea HG 756/2016, respectiv art.2, alin.(3) ,, Administrația Națională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii.”, dar si a prevederilor art. 1, alin. (4) din OMJ 160/C/2018, ,, Administraţia Naţională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice şi a securităţii naţionale prin organizarea pazei, escortării, însoţirii, supravegherii şi aplicării regimului de executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă şi în secţiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităţilor de reintegrare socială a deţinuţilor, persoanelor internate şi arestate preventiv, precum şi prin activităţi de prevenire a criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar, desfăşurate potrivit legii.”,

prevederile art. 87, alin. (2), din OMJ 160/C/2018,

respectiv ,,Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului identifică, cunoaşte şi previne, în limitele competenţelor sale, situaţiile şi împrejurările care pot favoriza ori genera evenimente grave, de natură să pună în pericol siguranţa locului de deţinere, acte de corupţie, criminalitate organizată, terorism, atât în rândul persoanelor private de libertate, cât şi în rândul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.” sau a art. 88, lit. f), ,,asigură informarea promptă şi completă a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a ministrului justiţiei, potrivit art. 87 alin. (6), atunci când sunt descoperite indicii referitoare la săvârşirea de abateri disciplinare de către personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori la săvârşirea de infracţiuni de către aceştia sau de către persoanele aflate în detenţie, în vederea luării măsurilor care se impun;”

exceda prevederilor legale stabilite prin HG 756/2016. Mai ales că potrivit art. 88, alin. (3) din OMJ 160/C/2018,,Normele tehnice de lucru şi modalitatea de desfăşurare a activităţilor specifice direcţiei se reglementează prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.”, contrar a tot ce este reglementat  de prevederile Legii 51/1991, privind securitatea națională a României.

Ce constatăm azi? Un ministru , respectiv Radu Marinescu, trece la nivelul următor. Crează instrumente necesare Direcției Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului, pentru a trece de la fundamentul prezentat ca nevoie a existenței ei, prevenirea criminalității și terorismului, la acela de ,,sifon instituțional” al ministrului justiției , o entitate pusă sa urmărească personalul din penitenciare așa cum funcționau unele direcții din fosta SECURITATE. Asta în timp ce ei nu au habar de tot ce se întâmplă rău în Sistemul penitenciar.  Vezi ultima ,,reușită”, respectiv breșa de securitate  de la  Tg-Jiu.  Și nu numai. Si uite cum o instituție folosită doar pentru a îndosaria bârfele ce privesc personalul(cam ce făcea SIPA odată), capătă instrumentele necesare. Nu mai discutam de faptul ca printr-un Ordin de ministru au acces la toate documentele ce privesc personalul, deși nu au reglementari legale la nivel de lege pentru acest lucru. În schimb ei se controlează intre ei. Se și recompensează cu calificative de excepțional intre ei si neamurile lor.

Și ca să vedeți o mostră de mizerie promovată de propusele modificări : ,,La articolul 87, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(7) Direcţia Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului va trimite, de îndată, în mod complet, atât directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cât și ministrului justiției, informările care se referă:

a) în mod direct sau indirect, la directorii direcțiilor din Administrația Naţională a Penitenciarelor, la directorii din sistemul administrației penitenciare sau la adjuncții acestora;

b) la activitățile sau evenimentele prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a) și c), d) și f), dacă acestea sunt de natură să afecteze în mod grav buna funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a uneia ori mai multor unități penitenciare.

Si ca directorul general sa nu creadă ca este discriminat exista si alin. (8) ,,În situația în care informările se referă, în mod direct sau indirect, la directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la consilierii acestuia sau la directorii generali adjuncți, Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului le va trimite, de îndată, în mod complet, doar ministrului justiției.”  Nu înțeleg de ce consilierilor li se acordă același statut ca directorilor generali. Ei sunt ,, nebunii regelui” sau cei care îl sifonează in direct si in reluare? De acolo si statutul.

Curat, murdar nea Marinescule!!!!! Cerem retragerea Proiectului de pe site-ul Ministerului Justiției și parcurgerea pașilor conveniți prin Acord privind transparența decizională.

 

 

 

Publicat pe

Reformarea Sistemului penitenciar între matematică clasică si matematica interesată

Pe zi ce trece apar in spațiul public tot felul de ,, argumente” ce apără așa zisa reformă a Sistemului penitenciar, susținută de o matematică cunoscută doar de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor si conducerea Ministerului Justiției , matematică ,,interesată” , aplicată in funcție de cine te recomandă, matematică care atunci când scazi in cazul majorității, adună in cazul celor orientați sau susținuți de vreun director general adjunct, director general sau chiar ministrul justiției . O matematică a celor ce profită, a celor ce au interesul propriului scaun, o matematica a timpurilor de acum.

Și spun asta citând din cel care la acest moment prevestește colapsul sistemului penitenciar, respectiv Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. „Nevoia acestui sistem arhitectural este de aproximativ 20000 de cadre, iar în prezent suntem 13314. Nu mai putem funcționa așa în anii următori și este necesară o reformă.”  

Și cum încearcă sa o rezolve? Cum ,,minus” 7000 de posturi care lipsesc si care ar trebui sa asigure desfășurarea in condiții de siguranță a misiunilor, să elimine cele 1.200.000 de ore suplimentare și peste 100.000 de zile de concediu de odihna neefectuate, pot reduce deficitul cronic de personal prin așa zisa reformă,in condițiile in care noi nu putem ocupa prin concurs diferența până la 16.041? Asta in condițiile in care majoritatea celor aproximativ 2800 de posturi neocupate la momentul actual fac parte din categoria posturilor unice sau posturi din medical, deci imposibil de ocupat. Ori reforma așa cum o vedem noi se subsumează unor studii de impact, a unor analize ce țin de nevoile de personal ale Administrației Naționale a Penitenciarelor si a unităților subordonate, nu a intereselor celor care conduc vremelnic atât Ministerul Justiției cât  și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Azi trebuia sa fie o ședință cu scopul de a reorganiza Administrația Națională a Penitenciarelor, ședință la care nu am mai participat ca urmare a lipsei analizelor de care vorbeam mai sus. Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor își justifica demersul pe niște rapoarte de activități al fiecăreia din structurile din Administrația Națională a Penitenciarelor,  cerute de  Serviciul de Audit Public Intern, in  baza cărora a rezultat un Raport de audit, ce conține doar raportări seci de activități derulate si încheiate și nu întreaga paletă de  activități derulate de aceste structuri, nefinalizate cu un raport de activitate din diferite cauze, ce de cele mai multe ori au ținut de deciziile impuse de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor.  Raport de audit care a folosit un ROF de organizare si funcționare al ANP din 2018. Deci o adevarată ancorare in actualitatea mediului penitenciar.

Asta in timp ce în prezent, 47 de polițiști de penitenciare desfășoară activitatea pe perioada nedeterminată, in structurile Ministerului Justiției, fără a fi detașați așa cum prevăd normele legale de mobilitate a personalului din penitenciare, doar in baza unor dispozitii zilnice, in temeiul unui ordin de serviciu si plângem ca nu avem personal. Cât privește pe cei 47 de polististi de penitenciare, așa cum am spus directorului general, in ședința din 7 noiembrie 2025 desfășurată la ANP voi sesiza Curtea de Conturi, dar si structurile statului care pot întreba cum personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor si al unităților subordonate, desfășoară ,,activitate la negru” in interesul altei instituții a statului, respectiv Ministerul Justiției .

Deci aici suntem domnule ministru, cu o reforma interesată , in interesul altora nu a Sistemului Penitenciar. Si cu toate ca știți de aceste lucruri nu ați dispus nicio măsură.

 

Publicat pe

Muncă la negru in Ministerul Justiției!!! Girată de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, plătită de Sistemul penitenciar….

In timp ce Sistemul penitenciar din România se chinuie din greu să strângă cureaua pentru a putea plăti salariile polițiștilor de penitenciare, Ministerul Justiției încurajează munca la negru prin folosirea a 48 de polițiști de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor(ANP)  și unitățile subordonate pentru a presta activitate în Ministerul Justiției pentru bunul mers al ministerului . SAU O FI SI INTERES. ,, NEPOȚI”, ,,NEPOATE”…

Din păcate, încălcând legea si cu buna stință a celor care au emis acele ordine. Deoarece nu există temei legal pentru munca prin Ordin de serviciu, dispusă din ordinul oricărui angajator, indiferent de solicitant. Chiar el si superior.

De aceasta situație am aflat întâmplător, la ultima Comisie mixtă de dialog când se discuta inclusiv de intenția de a se reorganiza și posturile din minister. Am comunicat celor prezenți ca aceasta este o forma de a eluda prevederile legale cu privire la munca,  sens in care am cerut Administrației Naționale a Penitenciarelor situația cu polițiștii de penitenciar care își desfășoară activitatea in Ministerul Justitiției, fără forme legale de a muncii  și  am primit răspuns ca un număr de 48 de polițiști de penitenciare, ofițeri si agenți din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate prestează in folosul ministerului fără ca această muncă să fie acoperită de vreo prevedere legală. Și când vorbesc de muncă, din informațiile ce mi-au parvenit, vorbesc de desfășurarea activității permanent in sediul ministerului din strada Apolodor, nr. 17, sector 5,  București, de cel puțin un an de zile(daca nu chiar mai mult), fără întrerupere, pe baza unui ordin de serviciu, a celor 48 de ofițeri si agenți de penitenciare.

Sclavii poliției penitenciare pe plantația MINISTERULUI JUSTITIEI…..

Or fi fost mai mulți, dar la acest moment acest număr mi-a fost comunicat. Asta in timp ce polițiștii de penitenciare din sistemul penitenciar au deja efectuate aproximativ 1.200.000 de ore suplimentare si peste 80 de mii de zile devin concediu de odihnă neefectuate.

Știți raportul Curții de Conturi a României când a fost vorba de plata salariilor polițiștilor de penitenciare care își desfășurau activitatea prin delegare la Ministerul Justiției? Atunci Curtea de Conturi a exprimat ca Administrația Națională a Penitenciarelor a încălcat legea deoarece prin delegare a personalului la Ministerul Justiției nu rezulta interesul ANP in activitățile desfășurate de polițiștii de penitenciare la MJ si pe cale de consecință era ilegală delegarea.

Si ca să înțelegeți ce înseamnă Ordinul de serviciu, acesta reprezintă un document oficial care însoțește personalul care desfășoară o misiune, oferă instrucțiuni sau sarcini precise angajaților raportat la atributiile din fisa postului și stabilește clar responsabilitățile, dar nu implică modificări de statut sau de loc de muncă. Este in legătură cu o misiune a unui polițist de penitenciare care are legătură cu activitatea instituției ce îl emite, având o limitare in timp si un scop clar definit, ce implica strict atribuții din fisa postului a celui plecat in misiune și care iși desfășoară activitatea numai in și pentru instituția pe al carui stat se află si care ii platește salariul.

De ce spun că munca prin Ordin de serviciu prestată în beneficiul Ministerului Justiției este ilegală, considerând-o muncă la negru, desfășurată chiar la ministerul care se asigura de avizul de legalitate a actelor normative,  deoarece singura formă în care polițiștii de penitenciare pot presta munca la alt ordonator cu personalitate juridică distinctă este prin detașarea acestora la o unitate din sistem sau la o entitate  juridică cu rol de coordonare, așa cum este Administrația Națională a Penitenciarelor sau Ministerul Justiției.  Si îmi susțin afirmațiile atât cu prevederile legale care stau la baza funcționării Poliția penitenciară, respectiv Statutul polițistului de penitenciare(legea 145/2019, cât si prevederile legale privind legislația muncii, in speță Codul muncii(legea 53/2003, ale căror prevederi ni se aplica in cazul nereglementarii precise a relațiilor de munca prin Statut.

Prin aceasta eludare a prevederilor legale, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate plătesc aproximativ 800.000 de lei lunar, personalului care desfășoară fără temei legal a unor misiuni care sunt de fapt prestare de munca in regim permanent la Ministerul Justiției(MJ). In fapt, vreo 10.000.000 plătiți ilegal, anual,  în beneficiul ministerului în dauna  Sistemului penitenciar.

Raspuns munca MJ Ordin de serviciu

Domnule Radu Marinescu, având în vedere că dispozițiile de a presta activitate permanentă la Ministerul Justiției, prin Ordin de serviciu sunt ilegale, va rog să dispuneți măsurile necesare pentru revenirea la prevederile legale si să luați măsurile legale cu cei care au dispus ca personalul din subordine sa efectueze munca la Ministerul Justiției fără un temei legal. Să dispuneți măsuri de returnare a sumelor de bani plătite de Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate pentru ca polițiști de penitenciare să desfășoare activitate permanentă la Ministerul justiției și să sesizați Curtea de conturi a României cu privire la această încălcare a prevederilor legale, pentru ca oricum o vom sesiza noi. Si ITM-ul care nu cred ca va mai inchode ochii la acest lucru.

Va rog sa o faceți in situația in care nu ați știut de acest lucru. In caz ca ați știut atunci este foarte grav…

 

Publicat pe

Veșnica minciuna ministerială ….

Miercuri, primeam un mesaj de la șeful corpului de control al ministrului justiției, in care acesta mă anunța ca domnul ministru Radu Marinescu dorește sa se intalneacă cu mine, luni 27 octombrie, urmând ca in cursul zilei de vineri 24 octombrie să-mi comunice detalii despre ora la care ar trebui sa ne întâlnim si care ar fi subiectele de discutat. Nu s-a întâmplat. Motivele le știe domnul ministru. Probabil tot agenda, care-l împiedică sa se întâlnească cu noi de vreo 4 luni de zile. Sau de vină o fi  mitingul de joi???

Am crezut ca o sa ne întâlnim joi, dar a ales sa o trimită la discuțiile cu reprezentanții celor aproximativ  1000 de polițiști de penitenciare prezenți la miting, pe doamna Momeu însoțită de doi consilieri, același domn Tiugan și încă un domn. Discuția a fost scurta, având in vedere faptul că doamna Momeu, la solicitarea noastră de a discuta cu domnul ministru, a ales sa ne comunice că ar trebui să fim mai respectuoși, arătând mai mult respect funcției de demnitate publică. I-am explicat că și funcția de demnitate publică ar trebui sa arate la fel de mult respect celor din stradă, dacă nu mai mult,  care sunt tributari deciziilor dezastruoase luate de reprezentanții politici ce conduc destinul Poliției penitenciare. Am părăsit sala solicitând  ca discuțiile de acum înainte sa le purtam numai cu ministrul justiției.

Deci domnule ministru, încă o dată dovediți că nu vă interesează decât pozele. Dar ne-am obișnuit deja cu asta…

Publicat pe

Ipocrizie!! Manipulare și minciună!!! Fariseism!!! Interes!!!

IPOCRIZIE !!! Deși directorul general Bogdan Burcu, in data de 3 octombrie 2025, după venirea de la minister(ședința a fost amânată vreo 3 ore) și ulterior in 6 octombrie in cadrul Consiliului de conducere, ne anunța că ministrul justiției Radu Marinescu ii ceruse imperativ sa transmită proiectul de HG care sa transforme Centrul de Detenție  Craiova in secție a Penitenciarului de maxima siguranță Craiova , a Penitenciarului Brăila  in secție a Penitenciarului Galați si a Penitenciarului Spital Rahova in secție a Penitenciarului Spital Jilava, plusând cu intenția de a promova regionalizarea Sistemului penitenciar la inițiativa Administrației Naționale a Penitenciarelor cu aprobarea ministrului justiției, proiectul a plecat pentru promovare la ministerul justiției. Regionalizarea ar fi permis o alta forma de reorganizare în întreg a Sistemului penitenciar, prin crearea a 7-9 centre regionale,  ordonatori terțiari de credite, ce ar fi dus la desfințarea si transformarea celorlalte unități penitenciare in secții ale unitatilor regionale, cu problemele multiple expuse de sindicate și cu costuri pe măsură , dar la un nivel mult mai mare.

Atunci Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciarelor si  organizațiile sindicale prezente au reacționat, solicitând directorului general că partea cu regionalizarea sa fie scoasă din textul HG-ului trimis la ministerul justutiei, lucru de care nu suntem convinși că s-a întâmplat , iar in ceea ce privește partea de comasare a unităților enunțate in proiectul de HG , am solicitat ca discuțiile sa fie purtate  conform celor stabilite in Comisia mixtă de la ministerul justiției din 24 septembrie 2025, adică abia după ce Administrația Națională a Penitenciarelor  va avea o analiză temeinică a ce inseamnă acest demers, analiză ce ar trebui pusă la dispoziția organizațiilor  sindicale și abia după să discutăm in cadrul Comisiei mixte.

MANIPULARE și MINCIUNĂ !!! Dintr-o dată, directorul general Bogdan Burcu, din tot ce ne comunica ca fiind nevoia stringentă de reformă, cerută insistent de ministru, sens in care au fost și solicitările ministrului Radu Marinescu de ai fi transmis proiectului de HG cu privire la comasarea unităților enunțate mai sus, ne anunță atât el cât și FSANP că gata,  nu mai există nicio problemă, că ce era până acum ceva ce trebuia neapărat făcut, nu mai este nevoie să se facă. Ce inseamnă să nu stii de Memorii… Asta in timp ce anterior  tonele de argumente ale FSSP, SNPP și initial FSANP nu fuseseră considerate de ajutor. Deodată FSANP a găsit cheița răsucirii dispozitivului ce antrenează activarea sau inactivarea demersului de reformă și nu numai. Ne bucurăm pentru asta. Măcar știm acum cine este păpușarul. Am înțeles ca argumentele folosite au adus liniștea mult dorită de binomul(o fi bine încadrat?) Burcu – Marinescu. Felicitări Cosmine! Suntem pe drumul cel bun. Înțeleg că ăsta este rostul existenței sindicatelor, acela de a controla povestea. Ce prost sunt!!! In ce lume trăiesc!!!! Așa erau discuțiile si in decembrie anul trecut când ăștia ne amenințau cu tăierea salariilor. In decembrie noi eram in stradă si refuzam munca suplimentară. Bucătărașul stătea bățos în foișor. Tot așa am avut parte de argumente care sa liniștească ,,prostimea penitenciară”. Și totuși s-a întâmplat. Pe urma a fost nevoie sa ieșim masiv in strada. Dar acum înțelegem ca nu se mai întâmplă. Așa sunt eu naiv.

Mă gândesc că acest lucru nu s-a întâmplat pe fondul declanșării de către  Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar si a Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare  a protestelor ca urmare a acestui amalgam de incertitudini  în ce privește soarta Sistemului penitenciar, a lipsei de finanțare pentru promovarea proiectelor de investiții aflate in derulare, dar si a modului cum a fost asigurat anul acesta bugetul de salarii a personalului, respectiv prin trecerea celor 300 milioane de lei de la investiții la titlul I – cheltuieli de personal, pentru a asigura la limită salariile pe ultimele 2 luni și jumatate ale anului!!!!

FARISEISM !!! Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. Definițiile sunt din DEx-ul limbii române și ar trebui sa ne dea de gândit – se întâmplă azi in Sistemul Penitenciar

INTERES!!!! Ce inseamna sa nu ai viziune !!!! Am înțeles eu greșit modul de de comasare al binomului Burcu – Marinescu. Sau o fi trinom? Cred că de fapt unitățile din zona Olteniei si chiar mai departe, vor înghiți toți ofițerii cu funcții de conducere sau nu, din unitatea regională PMS Craiova, prin modul in care își împrăștie ofițerii la comanda unităților din zona. Deci PMS-ul va fi comasată. Vezi Noana Marius, director adjunct PMS pus director la Penitenciarul Tg-Jiu. Acum nu știu din ce cauza. Din cauza celor care îl ,,recomanda”(vezi BD-urile) sau o fi vreun Ovidiu al timpurilor moderne. Dinu Claudiu, ofițer grupa de intervenție montat la conducerea mai vechiului penitenciar scăpat de la comasare, Pelendava. Ma gândesc ce penurie de ofițeri cu funcție de conducere este pe acolo. Dar sa știți că își și cresc. Spre exemplu, Radu Emil care din postura de nou promovat in funcția de șef serviciu regim penitenciar, au înțeles să-l pedepsească si să-l pună director la Penitenciarul de maxima siguranță Craiova. Pe directorii adjuncți și nu numai i-au împrăștiat deja prin alte unități. Felicitările, masa si dansul într-un articol viitor!!!! Cosmin, ironic, ironic, dar ți-a ieșit! Ai grija ca din greșeală sa nu-i înlocuiești si pe ai tăi!!! In rest numai de bine!!!

Deci aveți grija domnule Radu Marinescu, domnule Bogdan Burcu si asociații . Sa nu rămâneți fără pepinieră. Că se alege praful…. Și știu !!! Sunt omul lui Teoroc, m-am vândut  agenturilor străine, sunt cheița tocmai pierdută a intereselor altora, etc….

Publicat pe

În loc să discutăm, ați ales să ne blamați!!! De azi suntem în stradă…

 

Așa cum vă anunțam încă de la Comisia mixtă din data de 24 septembrie 2025 lipsa unui dialog real in ce privește viitorul Sistemului penitenciar, iar acțiunile  ministrului justiției Radu Marinescu si a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu au dovedit acest lucru, suntem nevoiți să ieșim din nou în stradă.

Protestam impotriva desfiintarii, fara a avea la bază analize temeinice, a unor unitati ale Politiei Penitenciare, sub masca unor pretinse reforme care in realitate impacteaza negativ bugetul de stat si vulnerabilizeaza misiunile principale ale sistemului penitenciar. Protestam si împotriva indolenței cu care ministrul justiției tratează cazurile de hărțuire apărute in mass-media.
De azi suntem din nou in stradă domnilor până veți pricepe ca nu ne jucam.
Propulsat cu mândrie de WordPress