Citind ieri proiectul de lege trecut de Senat cu privire la instituirea starii de alerta si continuând azi cu ce s-a votat in Camera Deputatilor, am constatat cu stupoare ca personalul din penitenciare este pentru a nu stiu câta oară discriminat in raport cu tot ce inseamna salariati din sistemul public din Romania. Si spun asta observând ca desi pentru toti salariatii parcurgerea starii de alerta inseamna respectarea prevederilor legale privind domeniul muncii, in ce ne priveste, ca si in cazul primului Decret ce instituia starea de urgenta, la solicitarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si cu suportul Ministerului Justitiei politistii de penitenciare sunt din nou discriminati si tratati ca niste slugi, avand reglementari exclusiv pentru ei. Am incercat sa reparam ceva azi dar timpul scurt nu ne-a ajutat.
Astfel, dacă pentru tot sistemul public, legea spune la art.17 ca :
,,Pe durata starii de alertă, pentru angajatii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrari sau sarcini de serviciu urgente, in legatura cu prevenirea si combaterea situatiei care a generat starea de alerta, indiferent de natura atributiilor de serviciu, cu asigurarea masurilor de protectie a angajatului.”,
pentru personalul din penitenciare, datorită ,,respectului” ce ni-l arată conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ministrul Justitiei, prevederile art.58, alin.(1) al legii privind instituirea starii de alerta, arată asa:
..Politistului de penitenciare i se pot modifica, fara acordul sau, locul si/sau felul muncii. Modificarea locului si/sau felului muncii politistului de penitenciare se realizeaza in raport de necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unitatii unde este incadrat sau al altei unitati din politia penitenciară.”
Oare ce este mizeria asta domnilor conducatori? Am inteles, suntem parte a sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ne-am supus regulilor impuse, am acceptat pana si acel program care te obliga sa muncesti 15 zile la rand in program de 12 ore pe zi cu repaus de 12 ore, dupa care iar 12 ore la munca, fara repaus saptamanal si fara macar sa platiti acest efort al personalului, ati obligat personalul sa-si efectueze concediul de odihna fara sa tineti cont si de nevoile lui precum si multe altele, dar de ce ni se aplica numai noua?
Suntem singurii care fac parte din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala? NU. Si cu toate acestea v-ati gandit ca asa da bine. Dupa ce ca nu ati facut nimic pentru a reduce deficitul enorm de personal, ati dispus masuri care ii ,, omoara” si pe cei care ii mai aveti. Acum v-ati gandit ca da bine sa fim mai cu moț si asa sa puteti manipula personalul cum va vine la indemana. Astea sunt solutiile ,, minunate” emanate de multe persoane care sunt acum in operativul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si nu numai, care constat ca si daca au lucrat in penitenciare, probabil au facut-o la intrarea in penitenciar si nu inlauntrul lui? Credeti ca este in regula domnule director general?
E corect domnule ministru sa fiti de acord sa promovati astfel de enormitati, raportat la ceilalti salariati din sectorul public in general si raportat la sistemul de aparare in special?
De cand ati fost instalat(sa fie vreo sapte luni) nu ati catadicsit sa ne intalnim, dar ati fost de acord sa fim discriminati de doua ori in raport cu celelalte categorii de personal din sistemul public in ultimile trei luni. Am zis ca cel mai ,,daunator” ministru pentru sistemul penitenciar a fost Tudorel Toader. Si asta plecand de la tot ce tine de ordine de ministru ce trebuiau emise si terminand cu punerea in aplicare a legislatiei noastre. Domnule ministru credeti-ne ca ii calcati serios pe urme domnului Toader.
Am inteles, este o situatie exceptionala, ne implicam la maxim dar cand trebuie sa fim tratati la fel cu toti cei din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ,, GHINION”. Avem parte de alt tratament. Cineva trebuie sa v-o spuna si daca asta va face ca sa fim declarati persona non grata ne asumam acest lucru. Va cerem sa deveniti omul care sa ne apere si sa sustina eforturile noastre.
Aceasta stare de alerta va trece si atunci va veni vremea cand potrivit legii, atat dumneavoastra domnule ministru cat si dumneavoastra domnule director general veți avea nevoie si de noi. Poate ca atunci ne vom gandi mult daca e normal sa ne expunem nemeritat, sa lucram suplimentar si sa facem eforturi tot mai mari pentru un angajator caruia atunci cand ne-a fost greu nu ia păsat.
Cu respect